Refuzul de acces la informații de interes public, pe motivul includerii unor date personale, este nejustificat, prevede un proiect de lege care urmează a primi votul final al Parlamentului. Atunci când într-un document sunt redate informații de interes public și informații cu privire la datele personale, accesul la informațiile de interes public se va realiza prin anonimizarea informațiilor cu privire la datele personale.
Proiectul mai stabilește că informațiile de interes public, inclusiv cele solicitate, vor trebui publicate în format deschis de orice entitate cu finanțare publică.
Noile prevederi, care urmează a primi votul final în Parlament, modifică Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.
Astfel, ”atunci când într-un document sunt redate informații de interes public și informații cu privire la datele personale, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informațiilor, accesul la informațiile de interes public se realizează prin anonimizarea informațiilor cu privire la datele personale, iar refuzul de acces la informațiile de interes public, în condițiile în care informațiile cu privire la datele personale pot fi anonimizate, este nejustificat”, prevede proiectul.
Inițiatorii invocă, în susținerea noilor reglementări, decizia nr. 37/07.12.2015 a Înatei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), care a pronunțat o hotărâre prealabilă pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, statuând că nu poate fi considerat un motiv de refuz faptul că informațiile solicitate conțin date personale, atunci când aceste date personale pot fi anonimizate iar informațiile solicitate comunicate cu datele personale astfel excluse.
”Cu toate acestea, în practică, instituțiile publice nu respectă sau nu cunosc această decizie, iar solicitanții sunt obligați să recurgă la instanță într-un proces în care instanța este obligată să respecte decizia ÎCCJ”, arată autorii proiectului.
Amendamentul adus legii în vigoare preia astfel soluția ÎCCJ, explicitată în dispozitivul și cuprinsul hotărârii, pentru a preîntâmpina aceste litigii inutile: ”Așa fiind, în cazul cererilor de liber acces la informații de interes public, întemeiate pe dispozițiile Legii nr. 544/2001, atunci când informațiile de interes public și informațiile cu privire la datele cu caracter personal sunt prezente în cuprinsul aceluiași document, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informațiilor, accesul la informațiile de interes public se realizează prin anonimizarea informațiilor cu privire la datele cu caracter personal; refuzul de acces la informațiile de interes public, în condițiile în care informațiile cu privire la datele personale sunt anonimizate, este nejustificat”.
CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ Guvernul pregătește atacul împotriva falselor reduceri de prețuri: Comercianții, obligați să afișeze și un anumit preț în cazul reducerilor. Cresc și amenzilePotrivit altor prevederi din proiect, autoritățile și instituțiile publice, precum și orice entitate cu finanțare publică vor avea obligația de a asigura accesul la informațiile de interes public, comunicate din oficiu sau la cerere, și în format electronic, deschis și prelucrabil automat. De asemenea, aceste instituții vor fi obligate să publice pe pagina de internet proprie un registru public electronic al solicitărilor privind informațiile de interes public și răspunsurilor emise, cu anonimizarea datelor personale.
Astfel, în primul rând, sub incidența Legii 544/2001 vor intra, pe lângă autorități, instituții, companii de stat, regii autonome, partide politice, federații sportive și organizații neguvernamentale de utilitate publică, orice persoane juridice de drept public sau entități publice care beneficiază de finanțare din bani publici.
Toate autoritățile menționate vor avea ”obligația de a asigura accesul la informațiile de interes public, comunicate din oficiu sau la cerere, și în format electronic, deschis și prelucrabil automat care să permită unor aplicații software să identifice, să recunoască și să extragă cu ușurință date specifice pentru analiză, prelucrare sau reutilizare, dacă sunt întrunite condițiile tehnice necesare”.
În acest sens, solicitarea informațiilor de interes public se va putea realiza și în format electronic.
CITEȘTE ȘI Consumatorii casnici vor putea achiziționa, în premieră, energie electrică pe platforma BRM. Cât este însă de fezabil?În al doilea rând, autoritățile și instituțiile publice vor avea ”obligația de a publica și actualiza pe pagina de Internet proprie un registru public electronic al solicitărilor privind informațiile de interes public”.
Registrul va conține cel puțin: a) solicitările scrise înregistrate conform art. 6, accesibile în integralitatea conținutului lor, cu anonimizarea sau înlăturarea datelor cu caracter personal; b) răspunsurile asociate fiecărei solicitări emise de autoritate conform art. 7, accesibile în integralitatea conținutului lor, inclusiv anexe conținând orice date sau informații în format deschis și prelucrabil automat, cu anonimizarea sau înlăturarea datelor cu caracter personal; c) soluția pe scurt de admitere sau respingere a fiecărei solicitări, iar în cazul respingerii, indicarea motivului de refuz prin precizarea uneia dintre excepțiile prevăzute la art. 12; d) reclamațiile scrise înregistrate, accesibile în integralitatea conținutului lor, cu anonimizarea sau înlăturarea datelor cu caracter personal; e) actele de soluționare a reclamațiilor scrise înregistrate, accesibile în integralitatea conținutului lor, cu anonimizarea sau înlăturarea datelor cu caracter personal; f) numărul, data și instanța emitentă a hotărârilor judecătorești rămase definitive prin care autoritatea sau instituția a fost obligată să furnizeze informații de interes public, precum și răspunsurile sau informațiile furnizate în baza acestor hotărâri, cu anonimizarea sau înlăturarea datelor cu caracter personal.
În registru, solicitările și răspunsurile emise vor trebuie publicate în termen de cel mult 15 zile de la data înregistrării, respectiv emiterii acestora.
CITEȘTE ȘI Guvernul, care îngheață salarii și anunță micșorarea CA-urilor, are pe masă suplimentarea membrilor CA al CNAS și majorarea indemnizațiilorProiectul introduce și posibilitatea persoanei vătămate ca, în cazul în care reclamația sa la refuzul sau răspunsul primit, este respinsă prin actul administrativ intern, să se poată adresa instanței inclusiv cu privire la acest act.
De asemenea, nerespectarea noilor prevederi va atrage răspunderea contravențională a conducătorului compartimentului pentru relații publice sau a persoanei desemnate în scopul asigurării accesului la informațiile de interes public, precum și a conducătorului autorității sau instituției publice în cauză și se va sancționa cu avertisment sau amendă între 500 și 7.500 lei.