Alertă E.On în România. Sunt trimise e-mailuri false cu facturi neachitate

E.ON Energie România anunță existența unei campanii de phishing prin care persoane neautorizate folosesc în mod fraudulos numele și identitatea vizuală a societății pentru a transmite e-mailuri false privind presupuse facturi neachitate.
Alatura-te Profit InsiderJoin Profit Insider
Alertă E.On în România. Sunt trimise e-mailuri false cu facturi neachitate
Astfel, clienții primesc un mesaj cu subiectul „Factura neachitată”, fiind informați că există o presupusă restanță și îndemnați să efectueze rapid plata prin accesarea unui link. „Mesajele respective nu sunt transmise de E.ON Energie România și nu reprezintă comunicări oficiale ale companiei”, atrage atenția conducerea Energie România E.ON. 
„E.ON Energie România avertizează clienții asupra unei campanii de phishing prin care persoane neautorizate folosesc în mod fraudulos numele și identitatea vizuală ale companiei pentru a transmite e-mailuri false privind presupuse facturi neachitate. Mesajele respective nu sunt transmise de E.ON Energie România și nu reprezintă comunicări oficiale ale companiei”, arată firma într-un comunicat de presă.
Oficialii societății susțin că destinatarii primesc, în cadrul tentativei de fraudă, un mesaj cu subiectul „Factura neachitată”, prin care sunt informați despre existența unei presupuse restanțe și sunt îndemnați să efectueze rapid plata prin accesarea unui link. 
 
Mesajele pot imita foarte bine comunicările E.ON și pot utiliza inclusiv o adresă de expeditor care, la prima vedere, pare legitimă, atrage atenția compania.
 
„Linkul inclus în aceste mesaje nu direcționează însă către platformele oficiale E.ON, ci către un domeniu fraudulos, creat cu scopul de a obține date personale și/sau informații bancare ale utilizatorilor”, se menționează în comunicat.
 
Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) a semnalat această campanie de phishing.
E.ON Energie România recomandă clienților să nu acceseze linkurile din mesajele suspecte, să nu introducă date personale, parole sau informații bancare pe pagini accesate prin astfel de mesaje și să nu efectueze plăți înainte de verificarea situației facturilor prin canalele oficiale E.ON.
 
De asemenea, clienții trebuie să verifice cu atenție adresa expeditorului și adresa site-ului către care sunt direcționați, să nu deschidă fișiere atașate provenite din mesaje a căror autenticitate nu poate fi verificată și să șteargă mesajele suspecte din căsuța de e-mail.
 
„Simplul fapt că un mesaj conține sigla E.ON, elemente grafice ale companiei sau o adresă de expeditor care pare familiară nu garantează autenticitatea acestuia. Adresa afișată a expeditorului poate fi falsificată sau mascată”, arată compania.
 
Persoanele care au accesat linkurile frauduloase sau au furnizat informații personale ori financiare sunt sfătuite să acționeze imediat: să își schimbe parolele conturilor care ar putea fi afectate, să contacteze banca emitentă a cardului și să solicite verificarea și, dacă este necesar, blocarea instrumentelor de plată, să monitorizeze eventualele tranzacții neautorizate și să să sesizeze autoritățile competente în cazul în care constată utilizarea frauduloasă a datelor.
 
Pentru verificarea facturilor, plăților sau a situației contractuale, clienții sunt rugați să utilizeze exclusiv canalele oficiale E.ON Energie România (E.ON Myline), accesate direct și nu prin linkuri primite în mesaje suspecte.
 
„Compania noastră urmărește situația și colaborează cu autoritățile competente pentru limitarea efectelor acestor tentative de fraudă.
Reamintim că datele bancare, parolele și alte informații confidențiale nu trebuie comunicate ca urmare a unor solicitări primite prin e-mail sau prin accesarea unor linkuri a căror autenticitate nu poate fi verificată”, precizează conducerea societății.
E.ON Energie România le recomandă clienților ca, atunci când au orice dubiu asupra autenticității unei comunicări primite în numele companiei, să nu reacționeze sub presiunea mesajului și să verifice informația direct prin canalele oficiale E.ON.

Cele mai frecvente tipuri de fraudă 

Metoda WhatsApp „Telefonul stricat” - presupune trimiterea unui mesaj de pe un număr necunoscut de către cineva care pretinde că este un membru al familiei și că și-a stricat telefonul. Victima este rugată să salveze noul număr și, sub presiunea urgenței, să trimită bani pe contul unui „prieten”, deoarece ruda respectivă nu mai are acces nici la propriul cont bancar. Totul se desfășoară prin mesaje scrise, fără apel vocal, tocmai pentru a evita recunoașterea vocii.

Metoda Vishing - oportunitate de investiții Hidroelectrica începe, de cele mai multe ori, după ce o persoană își introduce datele într-un formular online care promite câștiguri rapide. Ulterior, aceasta este contactată telefonic de așa-ziși „consultanți” care o conving să transfere bani pentru investiții fictive, iar sumele ajung direct în conturile atacatorilor.

Metoda BNR - începe cu un apel telefonic al cărui număr pare să provină chiar de la banca victimei, în care aceasta este anunțată că un credit a fost solicitat fraudulos în numele ei. Victima este transferată succesiv către un „ofițer bancar”, un „polițist” și un „reprezentant BNR”, fiecare confirmat de un număr de telefon falsificat prin spoofing. Sub presiunea urgenței, persoana vizată este convinsă să își mute economiile într-un cont pretins „sigur”, însă sumele ajung direct la escroci.

Metoda Creditul - schema complexă cu autorități este o variantă extinsă a spoofingului, în care victima este contactată simultan de reprezentanți falși ai băncii, poliției și BNR, care o conving că identitatea sa este folosită într-o fraudă activă. Escrocii trimit documente false de legitimație și acorduri de confidențialitate prin WhatsApp pentru a părea credibili, apoi îi cer victimei să contracteze ea însăși un credit și să depună suma la un bancomat de criptomonede, folosind coduri QR furnizate de ei. Conversația este ștearsă imediat după transferul banilor.

Metoda „Accidentul” - vocea clonată cu Inteligența Artificială presupune un apel telefonic în care escrocii folosesc inteligența artificială pentru a imita vocea unui membru al familiei, anunțând că a fost implicat într-un accident grav sau că se află în pericol legal iminent. Victima aude vocea familiară a copilului sau nepotului și, sub presiunea emoțională intensă, nu mai verifică identitatea apelantului.

Metoda „Nepotul la ananghie” - vocea clonată cu Inteligența Artificială funcționează identic cu metoda accidentul, dar vizează în special persoanele în vârstă, mizând pe relația bunici-nepoți. Escrocul, folosind o voce generată de AI, pretinde că a fost jefuit și că are nevoie urgentă de bani pentru a ajunge acasă. La fel ca și în cazul metodei clasice „Accidentul”, cel vizat nu mai verifică identitatea reală a celui care sună.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News
Citeste in continuare
Ultimele ştiri
De weekend
Curs BNR
1 EUR5.2588 -0.00010.00 %
1 USD4.5161 +0.0084+0.19 %
1 GBP6.1316 -0.0113-0.18 %
1 CHF5.6046 -0.0040-0.07 %

Curs BNR oferit de cursvalutar.ro

Partenerii noștri
Cele mai citite