Guvernul român a anunțat că intenționează să autorizeze sacrificarea a 426 de urși în 2023, față de 140 anul trecut, argumentând că specia protejată crește prea repede și că atacurile sunt în creștere.
Decizia este necesară pentru a „evita un pericol iminent”, a transmis Ministerul Mediului, arată Hotnews.

„Nu există nicio alternativă satisfăcătoare, deoarece urșii problemă relocalizați cu sutele s-au întors în habitatul lor inițial sau au creat noi conflicte”, a adăugat instituția.
În total, România a înregistrat 154 de atacuri între 2016 și 2021: 158 de persoane au fost rănite și 14 ucise, potrivit cifrelor oficiale.
„Propunem această măsură pentru că au murit prea mulți oameni, iar despăgubirile au fost prea mari”, a declarat recent ministrul de resort Barna Tanczos, precizând că dorește să se revină la o „densitate optimă”.

România găzduiește cea mai mare populație de urși din Europa (cu excepția Rusiei), potrivit guvernului, care estimează că pe teritoriul său există între 7.500 și 8.000 de urși.
Într-un comunicat pentru AFP, Greenpeace a denunțat o „decizie cinică”, contrară directivelor europene, afirmând că țara se expune la „o nouă procedură de infringement”.
ONG-ul intenționează să depună un recurs împotriva acestei creșteri a cotelor, autorizând revenirea „vânătorii comerciale”. Până acum, uciderea era efectuată doar de către personalul specializat.
Vânătoarea sportivă, care atrăgea pasionați din întreaga lume în căutarea unui „trofeu”, a fost interzisă din 2016 pentru a proteja specia.
România își bazează monitorizarea științifică a populației de urși pe colectarea de indicii lăsate pe teren, cum ar fi urmele de pași, o metodă care nu permite un recensământ precis.

Autoritățile anunțaseră în 2021 introducerea treptată a tipizării genetice pentru a determina identitatea fiecărui animal, prin colectarea de excremente și păr pe teren.
Dar până în prezent au fost colectate doar 1.200 de probe dintr-un obiectiv de 18.000, a precizat ministrul, potrivit AFP.