Șeful SAP România, Cristian Popescu, care conduce un business anual de peste 500 milioane de lei și mai mult de 700 de salariați, spune că scutirea de impozit pe venit pentru programatori și-a atins scopul și România a devenit performantă în acest domeniu, dar atrage atenția că eliminarea acestei măsuri, introdusă în 2001, va genera relocarea rapidă a firmelor IT în alte țări.
"Cred că măsura și-a atins scopul, România este performantă acum, pe de o parte. Pe de altă parte, nimeni nu poate să facă o analiză cu privire la impactul lipsei acestui sprijin acordat industriei IT. Important este ce se face de acum acolo. În România este o problemă de retenție a resursei umane, cu plecatul oamenilor din țară, la ce se întâmplă în jurul nostru, la sistemul de educație și sănătate, la locurile unde angajații își duc viața. Noi, companiile, putem să facem lucrurile până la un punct. Cred că ar fi interesant să se vadă întregul, cum facem să păstrăm această performanță. Cred că cineva ar trebui să calculeze foarte bine impactul eliminării măsurii și ce altceva ar putea fi pus în loc pentru a continua această performanță. Industria IT, și nu numai, se poate reloca foarte rapid. Vorbeam cu cineva din industria manufacturieră și îmi spune că, în mai puțin de o lună, totul se poate reloca, pentru că utilajele se pot lua în leasing. Avem un avantaj competitiv ca și națiune și important este să-l păstrăm, iar decidenții ar trebui să gândească strategic, nu doar pe termen scurt", spune acesta.
La începutul acestei luni, directorul executiv al Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii (ANIS), Gabriela Mechea, a afirmat că posibilele modificări legislative cu impact asupra mediului de business, cum ar fi majorările de taxe și impozite sau eliminarea scutirii de impozit pe venit pentru programatori, ar trebui foarte bine analizate din prisma avantajelor și dezavantajelor aduse pe termen mediu și lung.
"În industria IT, cele mai mari costuri le ai cu forța de muncă. Nu poți să vii de azi pe mâine, de obicei la finele anului, cu măsuri cu impact semnificativ asupra activității firmelor din acest domeniu pe anii următori. Afectezi contracte, negocieri, planuri de investiții. Statul trebuie să pună în balanță care sunt avantajele și dezavantajele unei măsuri, cât va încasa sau piede la buget și apoi să decidă în consecință de cauză", a afirmat Mechea.
În plus, guvernanții ar trebui să se uite și la măsurile adoptate de țările din jur în direcția sprijinirii dezvoltării sectorului IT, în special Ucraina și Federația Rusă. "Numeroase țări din jurul nostru, dar și altele din Europa, cum ar fi Albania, adoptă măsuri care urmăresc stimularea sectorului IT și care sunt luate în calcul și analizate de marii jucători IT în planurile lor de dezvoltare și extindere. Nu putem să fim interesanți doar cu vorbe, cu încurajări sau că avem cea mai mare viteză la internet. Și alții au viteze bune la internet, nu au stat pe loc și s-au uitat la noi cu invidie", a mai spus Mechea.
Potrivit datelor ANIS, la nivelul anului 2016, impactul bugetar generat de scutirea de impozit pe venit pentru programatori a fost de 5 milioane de euro.
"Pentru acel an, scutirea s-a aplicat pentru aproape 34.000 de programatori din 3.000 de firme. Dacă numărul celor care beneficiază de această facilitate s-a dublat sau triplat în prezent, impactul ar crește la 10 milioane de euro sau 15 milioane de euro. În acest context, dacă avem un minus de 10 sau 15 milioane la încasări, trebuie să ne întrebăm ce venituri aduce menținerea acestei facilități la bugetul statului din investiții, din contribuții", a afirmat directorul executiv ANIS.
Conform unui studiu ANIS, piața internă IT va atinge un volum de 5,9 miliarde de euro în acest an, din care 4,8 miliarde de euro reprezintă segmentul de software și servicii, iar 1,1 miliarde de euro din alte activități din piața IT.
