Provident a înregistrat o corecție la nivelul numărului de clienți și o scădere a volumului de credite cu “două cifre” în acest an, după ce Banca Națională a României a modificat regulamentul 17/2012 privind condițiile de creditare, astfel încât instituțiile financiare nebancare din registrul general sunt obligate să evalueze bonitatea clienților precum băncile. Compania evaluează impactul unei noi modificări aduse de BNR, care impune creșterea capitalului pentru creditele cu o dobândă efectivă peste anumite praguri.
Provident Financial Romania, una dintre cele mai mari instituții financiare nebancare din piață, resimte o scădere a afacerilor “cu două cifre, ca urmare a implementării modificărilor la regulamentul 17/2012 de la finele anului trecut, prin regulamentul 5/2016.
BNR a decis că și IFN din Registrul general – unde este înscrisă și Provident - trebuie să calculeze gradul de îndatorare și capacitatea de rambursare a debitorilor la fel ca băncile și IFN din Registrul special.
Astfel, după modificare toate IFN au fost obligate să certifice veniturile clienților prin documente justificative și baze de date. Anterior, instituțiile din Registrul general erau obligate de regulament la informarea clienților privind riscul valutar și de dobândă.
“Prin modificările aduse Regulamentului BNR 17, respectiv extinderea anumitor prevederi și către IFN-urile din Registrul General, criteriile de eligibilitate în stabilirea bonității clienților s-au apropiat foarte mult de cele folosite pentru IFN-urile din Registrul Special și pentru instituțiile de credit”, spune Vlad Șandru, manager Provident responsabil cu afacerile corporative.
Instituțiile financiare nebancare din Registrul general au fost obligate să ia responsabilitatea analizei bonității din mâinile persoanelor care acordă credite. Printre altele, regulamentul impune un calcul de stres financiar care reduce cu 6% venitul disponibil eligibil pentru îndatorare.
“În cazul Provident, dovada unui venit stabil era obligatorie pentru emiterea unui împrumut și înainte de schimbările aduse Regulamentului 17, singura diferență fiind că nu verificăm de fiecare dată sursa veniturilor pentru fiecare solicitant în parte. Pentru a ne conforma noilor cerințe, am creat un departament complet nou, de autorizare credite, care verifică acum sursa veniturilor și alte documente relevante pentru toate solicitările de credit. În plus, în acest moment luăm în calcul toți coeficienții de ajustare a veniturilor menționați în Regulament și ținem de fiecare dată cont de istoricul de creditare al solicitanților (cu alți creditori) pentru toate vânzările noi”, adaugă Șandru.
Provident a acordat împrumuturi de 171 de milioane de euro în 2016, cel mai bun an al firmei, în creștere cu un sfert față de 2015. Cota Provident este de circa 20% din piața de credite de consum aferentă IFN. Numărul clienților firmei cu acționariat britanic a fost de peste 104.000 anul trecut.
În această toamnă, BNR a adoptat noi modificări, de această dată la regulamentul 20/2009, care obligă toate IFN să aducă capital suplimentar prin impunerea unei ponderi la risc de 1000% pentru creditele cu o dobândă anuală efectivă (DAE) mai mare de 200% (în lei) cu scadența de până la 15 zile, pentru cele cu o dobândă mai mare de 100% cu scadența inițială între 16 și 90 de zile și pentru cele care depășesc de 10 ori rata dobânzii Lombard (3% în prezent), adică peste 30% pentru scadențe peste 90 de zile.
Practic, instituțiile care practică dobânzi efective peste aceste niveluri vor fi silite să aducă 66 de lei capital la fiecare 100 de lei acordați în împrumuturi.
Șandru spune că raportarea la DAE face ca dobânzile practicate de IFN să pară mai mari, pentru că nivelul DAE crește cu cât perioada de creditare este mai scurtă, chiar dacă dobânda anuală este aceeași.
Oficialul Provident spune că în acest moment compania evaluează impactul noilor reglementări și revizuiește procedurile astfel încât să fie în acord cu politicile BNR și că se așteaptă la un impact negativ asupra afacerilor.
“Ne așteptăm să există un impact. Atât din perspectiva noastră, cât și din perspectiva clienților”, spune Șandru și adaugă că firma va intra în Registrul special al BNR de la începutul anului viitor.
Deși este una dintre cele mai mari companii din piața IFN, cu o cotă de 20% pe creditele de consum, Provident s-a menținut până acum, prin vânzarea portofoliului de credite la anumite intervale, în afara Registrului special, care impune condiții mai stringente de raportare și capital pentru IFN.
Provident oferă, în acest moment, împrumuturi cu un nivel al DAE peste cel de la care BNR cere capital suplimentar. Șandru spune că instituția are cheltuieli administrative ridicate cu deservirea clienților din țară, mai ales în mediul rural, și că-i va fi imposibil să păstreze condițiile actuale.
Firma a devenit cel mai mare angajator britanic din România, cu peste 4.100 de angajați, după ce a fost nevoită să facă contracte de muncă agenților cu care lucra pe contracte de colaborare, după modificarea legislației fiscale în 2015.
“Este imposibil să vinzi împrumuturi sub acel prag și să faci profit pentru acționari”, spune Șandru.
El se așteaptă ca, în general, nivelul dobânzilor efective din piață să scadă, dar nu crede că toată piața va merge în direcția în care vrea BNR să o ducă.
“Dacă DAE este acum la 200%, poate să crească la 400%, că oricum este același cost de capital, același risc”, explică oficialul Provident și adaugă că unele firme ar putea să găsească “breșe” în sistem prin care să simuleze că se încadrează în pragurile BNR, fără să o facă în realitate.
“Am văzut astfel de situații în alte țări prin care s-a dorit măsuri de control de preț. Că până la urmă, este un control de preț, nu toată lumea își permite acest cost de capital”, explică Șandru.
De cealaltă parte, BNR susține că intervenția în piața IFN e necesară pentru că sectorul a depășit pragul semnal de 10% din creditul acordat persoanelor fizice în total credit.
Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul BNR, susține că măsura este una prudențială și sistemică, pentru că dobânzile mari practicate de aceste instituții cresc riscul de nerambursare, care afectează situația financiară a IFN, care mai departe s-ar putea transmite la băncile de la care trag liniile de credit. În acest mod s-ar crea un efect de contagiune, susținut și de faptul că unele instituții nebancare au în titulatură și numele băncii grupului din care fac parte, și că publicul nu face diferența între ele, crede oficialul BNR.
Șandru susține că populația are nevoie de împrumuturi de valori mici pe termen scurt, cererea pe acest segment nefiind acoperită de bănci.
