Radu Grațian Ghețea, fostul președinte al CEC Bank și președinte de onoare al Asociației Române a Băncilor, spune că exemplele recente cu taxa pe activele bancare și proiectele legislative care vizează sistemul bancar, declarate neconstituționale, arată că este nevoie ca proiectele care vizează băncile să fie discutate cu industria înainte să fie făcute publice, pentru a nu perturba piața, în condițiile în care unii clienți s-ar abține să mai facă împrumuturi în așteptarea efectelor produse de modificarea legislației.
Ghețea spune despre Ordonanța de Urgență 114/2018, adoptată la finele anului trecut, că „a fost destul de surprinzătoare”. „Eram obișnuiți să se facă o întrebare la BNR, care apoi ajungea și la ARB”, spune fostul președinte al CEC Bank, prezent la emisiunea Back in Business de la Profit TV.
OUG 114 a introdus o taxă pe activele bancare, considerată excesivă de către Banca Națională, și care ar fi adus probleme nu doar de profitabilitate, dar și de solvabilitate pentru unele bănci. Taxa, de 1,2% pe an din toate activele bancare, a fost modificată la maximum 0,4% din o parte din active – credite acordate firmelor și persoanelor fizice, mai puțin cele garantate de stat -, după ce Finanțele s-au trezit cu prespectiva tăierii ratingului de țară.
„Rămâne un semn de întrebare, care nu știu dacă se va elucida vreodată, la ce folosește? Până la urmă s-au făcut multe ajustări, s-a pierdut foarte mult timp”, spune Ghețea, care a ocupat poziția de președinte al Consiliului de Administrație al CEC până în luna mai, când mandatul său nu a mai fost înnoit de către Ministerul Finanțelor.
„E o opinie personală, nu vreau să angajez ARB, o mare problemă cu care ne confruntăm la nivelul comunității bancare e că apar Ordonanțe de Guvern, propuneri de legi, modificări de legi, care de obicei nu sunt făcute cunoscute înainte de a fi date publicității, nu sunt discutate cu mediul bancar, și a doua zi se întâmplă un fenomen pe care toată lumea îl sesizează: cei care doresc să ia credite sau au nevoie de un serviciu bancar fac un pas înapoi - hai să vedem ce se mai întâmplă”, explică Ghețea.
Președintele de onoare al ARB crede că acele inițiative care vizează băncile ar trebui discutate mai întâi într-un circuit închis, înainte să ajungă în spațiul public.
„Având în vedere evoluțiile din ultima perioadă, și 114 și din Parlament, ar trebui ca atunci când apare o inițiativă să fie un dialog care să nu fie de la început public, pentru că nu face bine. La nivelul activității bancare există o dereglare, apare o mică criză”, spune bancherul.
El dă exemplul proiectelor de lege inițiate de senatorul ALDE Daniel Zamfir și adoptate în Parlament de coaliția PSD/ALDE cu privire la plafonarea dobânzilor la credite, limitarea sumelor ce pot fi percepute de recuperatorii de creanțe sau eliminarea caracterului de titlu executoriu al contractelor de credit, printre altele, care au fost ulterior declarate neconstituționale de Curtea Constituțională.
Zamfir a revenit cu un nou proiect care le înglobează pe cele respinse de CCR – și adaugă alte prevederi -, impulsionat de faptul că judecată constituțională s-a făcut doar pe procedura în care acestea au fost adoptate și n-a mai intrat pe fondul textelor de lege.
„E aceeași Mărie cu altă pălărie, cum se spune. Creează expectații, semne de întrebare - așteptări pentru cei care vor să ia credite, semne de întrebare din partea bancherilor”, comentează Ghețea.
Ar trebui lămurită și situația noului program anunțat de Guvern înainte de alegerile europarlamentare - „O familie, o casă”, spune bancherul.
„E într-o fază incipientă și nu cred că putem discuta acum prea multe. Ar fi bine să se clarifice cât se poate de repede să nu cădem în lipsa de decizie la nivelul celor care iau credite”, explică Ghețea.
Noul program – care extinde substanțial limita garanțiilor de stat și vine cu subvenții de dobândă pentru dezvoltatorii imobiliari – ar putea înlocui actualul program Prima Casă, deși forma pusă în dezbatere publică a proiectului nu influențează direct actuala legislație.
Prima casă a fost un program bun pentru toată lumea, crede Ghețea, dar adaugă că nu știe cât mai poate să-l susțină statul.
Când vor crește dobânzile la depozite?
Dobânzile oferite de bănci la depozite sunt în continuare sub rata inflației, deși BNR, prin vocea guvernatorului Mugur Isărescu, îndeamnă bancherii să plătească mai mulți bani pentru economisirile românilor.
Ghețea spune că statul a intrat în competiție cu băncile prin titlurile de stat oferite populației, dar că nu se vede încă o migrație notabilă către Trezorerie, deși dobânzile sunt mai bune – 5% pe an, fără impozitul pe aceste venituri, spre deosebire de cele din veniturile din depozitele clasice. Faptul că sumele pe care românii le îndreaptă către împrumutarea statului nu sunt foarte mari ține și de infrastructura „greoaie” prin care acestea sunt puse la dispoziția publicului. Când se va rezolva problema cu „disconfortul” și Trezoreria se va moderniza, va dispărea și partea de atractivitate prin dobândă de acum, adaugă el.
Totodată, băncile au și alte modalități de a lua lichiditate pe termen lung, cum ar fi emisiunile de obligațiuni ipotecare – precum cea recentă a Alpha Bank – sau împrumuturi de la organisme financiare internaționale precum Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Mondială.
„Gândiț-vă că o bancă face o securitizare de câteva sute de milioane de euro sau lei. Credeți că va rămâne cu dobânzi înalte la atragerea de depozite de pe piața locală?!”, spune Ghețea.
„Banca centrală zice: măriți dobânzile! Dar fiecare bancă are problemele ei și nu poate să crească dobânzile, care înseamnă cheltuieli, fără să țină cont de situația concretă. Doar așa, că există o directivă să mărim dobânzile, nu putem. Îmi pare rău!”, adaugă el.
Despre sucursale CEC în afara țării și o posibilă privatizare
Tot înainte de recentele alegeri, ministrul Finanțelor Eugen Orlando Teodorovici declara că CEC Bank va deschide sucursale în afara țării, pentru ca românii plecați la muncă în străinătate să poată trimite bani în țară mai ușor și fără comisioane.
Ghețea spune că au mai fost bănci care au avut sucursale în străinătate, dar că avansul tehnologic în segmentul plăților și transferurilor pune băncile într-o poziție perdantă.
„În condițiile în care lucrurile devin atât de mult legate de tehnologie, se vorbește că prezența la bancă nu mai este necesară. Trebuie analizat cu atenție! (…) Când vorbim de persoane fizice, juridice și de plăți, viitorul nu mai este al nostru, al băncilor comerciale. Fintech-urile au devenit agresive, au alte posibilități favorabile”, consideră Ghețea.
Despre posibila privatizare a CEC Bank se discută de mai bine de 12 ani, de când Ghețea a venit la conducere. În 2005, Guvernul a renunțat la vânzarea băncii, considerând prea mică oferta de 560 de milioane de euro de la National Bank of Greece pentru 70% din acțiuni. Mai este oportună o privatizare a CEC acum?
„România nu mai este în 2005-2006, când trebuia să demonstreze că are o piață funcțională, trebuia să privatizeze niște active, veneau și niște bani buni. Dacă face privatizare, trebuie să se gândească la o eficientizare maximă (...) Decizia privind privatizarea trebuie luată de acționar și m-ar bucura să nu fie luată în momente dificile, de presiune”, spune Ghețea.
El adaugă că o bancă de stat, precum CEC, are dezavantaje față de marile grupuri internaționale în domenii precum tehnologia, având în vedere că acestea dezvoltă aplicații care se lansează mai apoi în toate piețele unde sunt prezente.
„În CEC Bank sau la o bancă de stat trebuie să reinventezi apa caldă”, adaugă Ghețea.
La conducerea CA al CEC Bank a fost numit Valeriu Tiberiu Mavrodin, secretar de stat în Ministarul Finanțelor. Ghețea a fost înlocuit din fruntea conducerii executive – Comitetul director - la finele anului trecut, când funcția de director executiv a fost preluată de bancherul Laurențiu Mitrache, director executiv al Leumi Bank până în 2015.
