Piața asigurărilor din România s-a confruntat în ultimii 20 de ani cu mai multe falimente, toate caracterizate prin faptul că respectivele companii aveau capital autohton, expunere ridicată pe RCA și capitalizare insuficientă pentru acoperirea riscurilor din portofoliu și plata despăgubirilor, arată Mădălin Roșu, președintele Biroului Asigurătorilor de Autovehicule din România (BAAR), la Profit Financial.forum – Finanțăm repornirea economiei.
Videoconferința a fost organizată cu sprijinul Garanti BBVA, Philip Morris România, UniCredit Bank, Alpha Bank, Banca Transilvania, CEC Bank, Depozitarul Central, Evergent Investments, ING Bank, Institutul de Studii Financiare, Grupul Nordis, SIF Banat-Crișana, SIF Muntenia, fiind transmisă în direct și la PROFIT NEWS TV
"Mai devreme s-a vorbit de Astra Asigurări și Carpatica Asig, dar ar trebui să ne ducem mai în spate, la începutul anilor 2000, când Metropol și Grup As, două companii locale, cu acționariat românesc, au falimentat. Aceste companii vindeau aproape exclusiv RCA și aveau expunerea foarte mare pe acest risc. Aceste companii au avut același patern, erau din România, vindeau mult RCA și aveau insuficient capital în raport cu riscurile preluate în asigurare și, implicit, pentru a susține plata despăgubirilor", amintește Roșu.
El a adăugat că nivelul de educație financiară este insuficient atât în rândul celor care finalizează liceul sau facultatea, cât și în cazul celor care activează în industria asigurărilor.
"S-a vorbit despre nivelul de educație financiară. Nu sunt satisfăcut de nivelul actual de educație, și aici nu mă refer la nivelul de educație financiară din zona facultăților sau liceelor, ci de educația în rândul propriilor angajați. În urma unor interviuri de recrutare, am rămas șocat negativ. Noi, industria asigurărilor, trebuie în primul rând să ne uităm în curtea noastră, să facem ordine și apoi să visăm frumos către educația în zona elevilor de școală generală și liceu", spune președintele BAAR.
Roșu s-a arătat surprins de faptul că în rândul unor vânzători de RCA nu se cunoștea faptul că polița acoperă inclusiv persoanele din mașina pe care o conduce un asigurat RCA.
"Toată lumea spune că polița RCA este pentru ceilalți șoferi din trafic, nu pentru cel care a încheiat-o. Este cea mai mare prostie spusă vreodată de cineva. RCA-ul te protejează pe tine pentru daunele produse pasagerilor aflați în mașină, care pot membri ai familiei, copii, prieteni. Dacă un șofer intră într-un copac și pasagerii din mașina acestuia suferă vătămări corporale, aceștia vor fi despăgubiți prin intermediul poliței RCA pe care a încheiat-o. Acest lucru nu a fost comunicat corect de către asigurători, nu a fost transmis personalului care vinde aceste polițe și, iată, s-a creat o confuzie foarte mare în acest sens.Ca atare, trebuie să ne întoarcem și să punem cu toții mâna pe carte", a mai spus șeful BAAR.
Roșu este de părere că, pe partea de pregătire profesională, între România și alte țări din UE există o prăpastie.
"În momentul de față, România, dacă ar aplica în direcția certificării EFICERT a curriculei pentru inspectorii de daună, probabil că ar fi dificil să obțină certificare pentru primul nivel. Cu alte cuvinte, unui inspector de daună din România îi este împiedicat accesul la piața muncii din domeniu dintr-o altă țară din UE, cum ar fi Germania. Este o diferență imensă între curricula din România și cea europeană. Nici în zona curriculei din facultăți nu stăm bine. Practic, ne vin studenți ieșiți de pe băncile facultății și noi, asigurătorii, trebuie s-o luăm de la capăt cu ei în direcția instruirii. La teorie stăm bine, dar pe partea practică mai este de lucru", a arătat Roșu.
El atenționează că este nevoie de seriozitate și conștientizare, ambele la pământ în prezent, atât la nivel politic, dar și la nivel individual.
"Dacă noi suntem serioși și conștientizăm până la urmă nevoile și soluțiile la aceste nevoi, cred că lucrurile se rezolvă de la sine. Și industria de asigurări are de făcut mulți pași în direcția asta, poate că trebuie să schimbăm radical modul de comunicare. Părerea mea e că trebuie să depunem efortul de comunicare într-o singură zonă, respectiv în zona de risc, pe care trebuie s-o separăm în două elemente. Primul element este următorul: ce sunt eu ca risc risc pentru alții. Al doilea element se referă la riscurile pentru care un individ se poate proteja și cum poatet face acest lucru. Dacă aceste elemente încercăm să le comunicăm corect, cred că mesajul va ajunge așa cum trebuie la consumatori", a mai spus președintele BAAR.
