Președintele Casei Naționale a Asigurărilor de Sănătate Marian Burcea a fost reținut de DNA în dosarul decontărilor fictive de servicii medicale la domiciliu, în care joi au fost făcute 50 de percheziții.
Marian Burcea a fost numit în funcție în martie 2017, până atunci ocupând postul de director general adjunct al Casei de Asigurari de Sănătate a Armatei, scrie News.ro.
Procurorii anticorupție au făcut joi 50 de percheziții, inclusiv la CNAS și la CASMB, într-un dosar în care mari sume de bani din fondurile Casei de Asigurări de Sănătate a municipiului București (CSAMB) au fost fraudate prin decontarea unor servicii fictive de îngrijiri medicale la domiciliu pe baza a sute dosare medicale întocmite în fals, potrivit unor surse judiciare.
5 noiembrie - Gala Profit – Povești cu Profit... Made in Romania
8 noiembrie - Maraton Black Friday
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
28 noiembrie - Profit Financial.forum
În acest caz sunt implicați funcționari în cadrul CSAMB, funcționari aflați sub protecția unor persoane din conducerea instituției, dar și din conducerea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS).
Conform acelorași surse, au existat numeroase situații în care, prioritate la aprobare și decontare au avut dosarele medicale cu pacienți fictivi, în timp ce solicitările pacienților asigurați care, în mod real, ar fi avut dreptul să beneficieze de servicii medicale la domiciliu erau refuzați. Pentru evitarea depistării fraudelor, se întocmeau, în fals, raportări lunare de servicii medicale necesare decontărilor, iar în paralel erau introduse și șterse date din sistemul informatic unic integrat al CNAS prin accesarea fără drept a acestuia, astfel încât în sistem să apară că serviciile medicale au fost efectuate în realitate.
Prejudiciul adus bugetului CASMB este de aproximativ 13.200.000 lei, cu vătămarea drepturilor legale ale asiguraților cărora le-a fost refuzat acest tip de servicii medicale, respectiv asistență medicală la domiciliu.
Mai mult, funcționari din cadrul CNAS și ai CASMB, inclusiv funcționari cu atribuții de control, ar fi pretins foloase materiale de la reprezentanta unei societăți care oferea asistență medicală la domiciliu, în schimbul renunțării la efectuarea activității de control la societatea respectivă.
Conform acelorași surse, în contextul unui control al Curții de Conturi, persoane din sistemul asigurărilor de sănătate au acționat în așa fel încât să împiedice aflarea situației reale cu privire la decontarea anumitor medicamente în favoarea unor pacienți fictivi. Astfel, medicamente în valoare de 33.000.000 de lei, au fost decontate prin întocmirea frauduloasă a unor documente medicale de natură să creeze impresia că neregulile constatate de Curtea de Conturi se încadrau într-o excepție prevăzută în anumite norme ce ar fi fost elaborate de CNAS.
Funcționarii sunt acuzați de luare și dare de mită, trafic de influență, constituire a unui grup infracțional organizat, înșelăciune, abuz în serviciu, fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, fals informatic, iar faptele au fost comise în perioada ianuarie 2016 – august 2017.
