SUA cer Ucrainei, în discuții private, să arate că este deschisă la negocieri cu Rusia, dar încurajările americane în acest sens nu au drept scop să împingă neapărat Kievul la masa negocierilor, ci mai degrabă să asigure moralul ridicat susținătorilor internaționali ai Ucrainei, într-un moment în care prelungirea războiului riscă să-i facă pe mulți să dea înapoi, scrie „The Washington Post”, care citează, sub acoperirea anonimatului, „surse familiarizate cu discuțiile”.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, la rândul său, se confruntă cu provocări pentru a-și menține sprijinul atât pe plan extern, cât și intern. Pentru a-i motiva pe ucraineni, el a promovat ideea unei victorii, și nu pe cea a unui târg cu Moscova și a devenit astfel un simbol al sfidării Kremlinului, care a motivat forțele ucrainene pe câmpul de luptă.
În ciuda refuzului afișat al liderilor ucraineni de a discuta cu Putin și a jurământului lor de a lupta pentru a recuceri întreaga Ucraină, oficialii americani sunt de părere că Zelenski ar susține probabil negocierile și ar accepta în cele din urmă concesii, așa cum, de altfel, la începutul războiului, sugerase că ar face. Acești oficiali SUA cred că Kievul încearcă acum să-și asigure pe teren cât mai multe victorii militare înainte de sosirea iernii, când ar putea exista o fereastră pentru diplomație, scrie „The Washington Post”, citat de News.ro.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
În acest context, vizita recentă la Kiev, neașteptată, a consilierului pentru securitate de la Casa Albă, Jake Sullivan, poate fi văzută într-o altă lumină.
Solicitarea oficialilor americani nu are ca scop să împingă Ucraina la masa negocierilor. Mai degrabă, este o încercare calculată de a se asigura că guvernul de la Kiev își menține sprijinul unor state care, confruntate cu prespectiva unui conflict de durată, șovăie în a mai acorda ajutor, temându-se că vor alimenta astfel un război ce riscă să dureze mulți ani de acum încolo, au explicat sursele „The Washington Post”.
Aceste discuții arată însă cât de complicată a devenit poziția administrației Biden, în condițiile în care oficialii americani promit public că vor sprijini masiv Kievul „atât timp cât va fi nevoie”, dar speră în același timp într-o rezolvare a conflictului care, în ultimele opt luni, a afectat în mod drastic economia mondială și a declanșat frica de un război nuclear, comentează „WAPO”.
Ajutorul pentru Ucraina, pus sub semnul întrebării și în SUA
Refuzul președintelui Volodimir Zelenski de a discuta cu Vladimir Putin a stârnit îngrijorare în mai multe țări din Europa, Africa și America Latină, unde efectele războiului se fac tot mai simțite, scrie „The Washington Post”. Dar chiar și în Statele Unite - unde au loc, marți, alegerile de la jumătatea mandatului prezidențial - există temeri că noua configurație a Congresului, care cel mai probabil va fi dominat de-acum de republicani, va determina o schimbare a opticii de a ajuta Ucraina, iar președintelui Joe Biden îi va fi dificil să-și impună punctul de vedere.
În Statele Unite, inflația în creștere, parțial legată de război, îi dă dureri de cap președintelui Biden și partidului său înaintea alegerilor parțiale din 8 noiembrie și ridică noi întrebări cu privire la viitorul asistenței americane pentru securitate, care s-a ridicat la 18,2 miliarde de dolari de la începutul războiului, cea mai mare sumă anuală de acest tip oferită unui stat de la sfârșitul Războiului Rece. Potrivit unui sondaj publicat la 3 noiembrie de „The Wall Street Journal”, 48% dintre republicani au declarat că Statele Unite fac „prea mult” pentru a sprijini Ucraina, o proporție în creștere considerabilă, de la numai 6% cât era în martie.
La rândul lor, progresiștii din cadrul Partidului Democrat fac apel la diplomație pentru a evita un război prelungit. Ei au publicat, deși au retras-o ulterior, o scrisoare în care îi cereau lui Biden să-și sporească eforturile de a căuta „un cadru realist” pentru oprirea luptelor.
De aceea, administrația Biden îi încurajează în privat pe liderii Ucrainei să dea un semnal de deschidere că sunt dispuși să negocieze cu Rusia și să renunțe la refuzul lor public de a se angaja în discuții de pace cât timp Vladimir Putin este la putere, arată cotidianul american.
Ce urmărește administrația Biden
În timp ce oficialii americani împărtășesc evaluarea omologilor lor ucraineni că Putin, deocamdată, nu este serios în privința negocierilor, ei recunosc că decretul președintelui Zelenski prin care se interzic în mod expres negocieri cu liderul de la Kremlin a generat îngrijorare în unele părți din Europa, Africa și America Latină, unde efectele perturbatoare ale războiului se simt cel mai puternic în prețurile la alimente și combustibili.
Această „oboseală” apărută în ceea ce privește menținerea sprijinului pentru Ucraina este „un lucru real pentru unii dintre partenerii noștri”, a declarat un oficial american, citat sub acoperirea anonimatului de „The Washington Post”.
Aflat vineri la Kiev, consilierul pentru securitate națională al Casei Albe, Jake Sullivan, a declarat că Statele Unite susțin o pace justă și durabilă pentru Ucraina și a precizat că sprijinul american va continua indiferent de politica internă. „Intenționăm pe deplin să ne asigurăm că există resursele necesare și că vom obține voturi de ambele părți (democrați și republicani - n.r.) pentru a face ca acest lucru să se întâmple”, a declarat el în timpul unui briefing de presă.
Diplomat: SUA nu-și pot permite să ignore condițiile unei păci
Nerăbdarea pentru o potențială rezolvare a conflictului s-a intensificat însă pe măsură ce forțele ucrainene recuperează teritoriul ocupat, apropiindu-se tot mai mult de zonele acaparate de Putin, menționează „The Washington Post”.
Diplomatul Alexander Vershbow, care a fost ambasador al SUA în Rusia și secretar general adjunct al NATO, a declarat că Statele Unite nu-și pot permite să ignore complet modul și momentul în care se va încheia războiul, având în vedere interesul SUA de a asigura securitatea europeană și de a descuraja noi agresiuni ale Kremlinului dincolo de granițele Rusiei.
„Dacă condițiile devin mai propice pentru negocieri, nu cred că administrația va fi pasivă. Dar, în cele din urmă, ucrainenii sunt cei care duc luptele, așa că trebuie să fim atenți să nu-i criticăm”, a declarat Vershbow.
Ce spun ucrainenii
Ucrainenii au reacționat cu indignare atunci când străinii au sugerat să cedeze zone din țara lor ca parte a unui acord de pace, așa cum s-a întâmplat luna trecută când miliardarul Elon Musk, care a ajutat la aprovizionarea armatei ucrainene cu dispozitive de comunicare prin satelit, a anunțat pe Twitter o propunere „de pace” ce ar fi permis Rusiei să își consolideze controlul asupra unor părți din Ucraina prin referendum, păstrând totodată Crimeea.
Oficialii ucraineni au denunțat „idioții utili” din Occident, pe care i-au acuzat că servesc interesele Kremlinului. Ei subliniază că acordul de pace din 2015 din regiunea Donbas nu a făcut decât să-i ofere lui Putin timp ca să-și pregătească ofensiva la scară largă din februarie anul acesta și se întreabă de ce acum un alt acord de pace ar face ca lucrurile să fie diferite. Ucrainenii susțin că singurul mod în care Rusia poate fi împiedicată să revină ulterior cu alte atacuri asupra teritoriului Ucrainei este să fie învinsă pe câmpul de luptă.
Oficialii occidentali sunt și ei sceptici în ceea ce privește intențiile Rusiei, dar pe de altă parte, au fost agasați de reproșurile publice dure care au venit dinspre Kiev, în condițiile în care Ucraina rămâne în întregime dependentă de asistența occidentală. A înjura donatorii și a exclude din capul locului posibilitatea negocierilor ar putea dăuna Kievului pe termen lung, spun acești oficiali citați de „Washington Post”..
State reticente în a ajuta Ucraina
Îngrijorările legate de un conflict prelungit sunt însă mult mai mari în statele care deja au ezitat să sprijine coaliția pentru Ucraina fie din cauza legăturilor pe care le au cu Moscova, fie din cauza reticenței de a se alinia în spatele Washingtonului.
Africa de Sud, de pildă, s-a abținut recent de la un vot la ONU care a condamnat decretele de anexare ale Rusiei, afirmând că lumea trebuie să se concentreze pe facilitarea unei încetări a focului și a unei rezolvări politice.
Noul președinte ales al Braziliei, Luiz Inacio Lula da Silva, a declarat că Zelenski este la fel de responsabil pentru război ca și Putin.
Premierul indian Narendra Modi, care a încercat să mențină relații bune cu Moscova și Kievul, și-a oferit disponibilitatea de a intermedia negocieri de pace într-o convorbire telefonică avută cu Zelenski luna trecută, dar a fost respins de liderul ucrainean.
„The Washington Post” precizează că a cerut un punct de vedere și de la Serhi Nikiforov, purtător de cuvânt al lui Volodimir Zelenski, dar nu a primit niciun răspuns la solicitarea de a face comentarii.
