Plenul Parlamentului i-a validat pe Vlad Bontea (PSD) și Pavel Popescu (PNL) ca vicepreședinți ai ANCOM, autoritatea care reglementează piața de aproape 3,5 miliarde euro a comunicațiilor electronice. La audieri, cei doi deputați nu au răspuns la întrebări tehnice din telecomunicații, iar acum au 3 luni pentru a demisiona din partidele din care fac parte, pentru a nu fi în incompatibilitate.
În cadrul audierilor din Comisiile parlamentare, cei doi vicepreședinți ai ANCOM, ingineri cu zeci de ani experiență în domeniu care au condus licitațiile de spectru radio, au fost lăudați de parlamentari, relatează Hotnews.
Pe de altă parte, cei doi oameni susținuți de PSD și PNL nu au răspuns la unele întrebări tehnice adresate de parlamentari, îndeosebi de către deputatul USR, Miruță Radu Daniel, secretar al Comisiei IT din Camera Deputaților.
Primul candidat audiat de către deputați și senatori a fost deputatul PSD Vlad Bontea, fost șef al PSD Strehaia- Mehedinți.
Potrivit CV-ului său acesta a fost în perioada 2006-2012 director Departament Pază, la Agenția Româna de Securitate, iar în 2012 numit vicepreședinte la ANPC.
În cadrul audierilor, Vlad Bontea a spus că a lucrat în privat până în 2014, când a intrat în administrația publică. Acesta a mai spus că a fost secretar general adjunct al AEP (n.a. Autoritatea Electorală Permanetă) și în perioada 2016-2020 a fost parlamentar.
„Consider că am o relație bună managerială, sunt un om aplecat, care ascultă, pentru mine este o provocare ANCOM, având în vedere viteza cu care ne dezvoltăm.”, a declarat acesta.
A urmat momentul întrebărilor de la parlamentari, iar un deputat USR, Miruță Radu Daniel, secretar în Comisia IT din Camera Deputaților, a semnalat posibile probleme legate de lipsa de experiență în domeniul IT&C.
„Felicitări că vă susține partidul. Mă uit în CV-ul dvoastră și nu pot să observ decât că ați terminat o Universitate despre care nu se prea știe mai nimic, Bioterra, și că singura d-voastră experiență înainte de a intra în politică a fost să vă ocupați de firme de pază.
Acum urmează să fiți vicepresedinte la una dintre cele mai importante instituții ale statului român unde mă aștept să aveți o mică idee despre ce urmează să se întâmple și v-aș intreba, pentru că suntem la o audiere: care este diferența dintre spectrul electromagnetic și spectrul radio?”, a spus deputatul USR.
Candidatul PSD la conducerea ANCOM nu a răspuns.
„O să vă răspund în scris. Nu sunt un om care stăpânește în totalitate această tehnică, dar în același timp pot să vă spun că, așa cum v-am spus mai devreme, calitățile manageriale, și scrie și în lege că pot fi jurist, economist sau cu expertiza în comunicații.
Cunosc o mare parte din ceea ce vreti d-voastră să mă întrebați, dar pentru un răspuns concret promit să vă răspund în scris.”, a spus acesta.
Spectrul de frecvențe radio (spectrul radio), conform legislației în vigoare, reprezintă acea porțiune a spectrului electromagnetic ce cuprinde undele radio ale căror frecvențe sunt cuprinse între 9 kHz și 3000 GHz, se arată pe site-ul ANCOM.
O altă întrebare a venit de la deputatul PNL Pavel Popescu, el însuși candidat pentru funcția de vicepreședinte al ANCOM, care a vrut să știe care este viziunea lui Bontea despre ce ar putea face arbitrul telecom pentru dezvoltarea rețelelor 5G.
”Vis a vis de viziunea pentru dezvoltarea 5G aș putea să vă spun că o mare problemă pe care o întâmpină furnizorii în dezvoltarea rețelei sunt acele autorizații de constructie pe care le primesc cu foarte mare întârziere.
Cred că ANCOM poate face o campanie de conștientizare la nivelul fiecărui județ pentru că beneficiile sunt destul de importante, mai ales din punct de vedere educațional.”, a declarat Vlad Bontea.
Acesta a fost momentul în care deputatul USR a insistat: „Ce știti despre 5G în afara de 5?”
„Tocmai spusesem că nu suntem la nivelul dorit. Vorbim de 3G, 4G și 5G. Normal suntem la momentul în care ar trebui să vorbim despre 5G. Oricum nu ne întoarcem în trecut. Am spus că din păcate suntem pe un loc codaș la acest capitol și dacă voi fi votat, voi veni cu o strategie în acest sens.”, a răspuns Vlad Bontea.
Al doilea candidat validat astăzi de Parlament în funcția de vicepreședinte al ANCOM a fost Pavel Popescu, vicepreședinte PNL și președinte PNL Sector 4. Pavel Popescu este membru al Comisiei IT din Camera Deputaților.
Fost președinte al comisiei de apărare din Camera Deputaților, Popescu a fost înlocuit din funcție la cererea președintelui PNL, Nicolae Ciucă după ce l-a criticat dur în spațiul public pe fostul ministru de Externe Bogdan Aurescu.
Pavel Popescu a anunțat acum că vrea să-și încheie cariera politică și să vireze către zona executivă din care să aplice legile la care a lucrat în Parlament.
„Sunt cunoscut, și o spun cu toată umilința, ca fiind promotorul legislației 5G în România, prima lege din Europa pe acest domeniu, care a setat standarde pentru alte țări. România a fost și prima țară din lume care a semnat un Memorandum 5G cu SUA.
A fost o perioadă incredibil de grea din viața mea, pentru că nimeni nu credea că România poate să spună „Nu” unor interese financiare și politice majore.”, a declarat Pavel Popescu.
Acesta a primit întrebare tot de la deputatul USR, Miruță Radu Daniel, secretar în Comisia IT din Camera Deputaților.
”V-ați poziționat ca un specialist în zona de rețelistică și telecomunicații. În CV-ul dvoastră nu este nimic care să vă dea substanță pentru a vă poziționa acolo.
Dacă mă uit în ultimii 6 ani, înainte să fiți parlamentar (...) ați încercat să faceti o facultate de stat, pe care nu ați terminat-o, v-ați dus la o facultate necunoscută privată pe care ati terminat-o. (..)
Însă totuși găsesc că aveți un curs de CCNA, un parametru care vă poate un pic lega de ceea ce ar trebui sa fie la ANCOM”, a spus deputatul Radu Miruță.
Acesta i-a adresat apoi o întrebare legată de acest curs de rețelistică CISCO.
„Care este reprezentarea numărului 11 în baza 16? Pentru că IPv6 lucrează cu numere în baza 16 și ANCOM are legătură cu aceste lucruri.”, a întrebat deputatul USR.
A fost momentul la care Sabin Sărmaș (PNL) și președintele Comisiei IT din camera Deputaților i-a luat apărarea colegului de partid Pavel Popescu, subliniind că „acestea nu sunt întrebări foarte ușoare, chiar dacă sunt de bază”.
„Și eu sunt inginer în telecomunicații. Astea erau întrebari nu foarte ușoare la examen..nu cele mai complicate. Dupa 10 ani de profesie sunt ingineri care se gândesc vreo 10 minute înainte să răspundă corect la întrebările astea, chiar dacă sunt de bază.”, a spus deputatul PNL Sabin Sărmaș.
În replică, Pavel Popescu a spus că nu știe răspunsul.
„N-am să-i răspund dlui Miruță la acele întrebări tehnice, nu le cunosc și nu mi-e rușine să spun acest lucru.”, a spus Pavel Popescu.
Deputatul USR a insistat însă că este vorba de o întrebare tehnică de bază în domeniul telecomunicațiilor.
„Sunt de 7 ani în Parlament. Acele întrebări nu au nicio legătură cu CCNA Cisco și calculele pe care ar trebui să le fac azi aici din punct de vedere ingineresc ar exceda timpul alocat acestei comisii.”, a replicat Pavel Popescu.
Acesta a fost contrazis însă de către deputatul USR.
„Faptul că spuneți că nu are legatură e un dubiu despre CV-ul dvoastră.
Nu puteți să-mi spuneți că adresarea IP și trecerea din baza 2 în baza 10 sau în baza 16 nu au legatură cu ceea ce d-voastră ați scris (n.a în CV).
Poate problema este că nu aveți dvoastra legatură cu ceea ce ați scris acolo.”, a declarat deputatul USR.
Liberalul Sabin Sărmaș a sărit din nou în ajutorul colegului său de partid Pavel Popescu, susținând că ar fi nevoie de calcule pentru a răspunde unei astfel de întrebări.
„Domnul Miruță încearcă să creeze în mod tendențios o legatură între niște calcule inginerești și niste cursuri de rețelistică disponibile oricărui om care vrea să le facă.”, a replicat Pavel Popescu.
Replica deputatului USR pentru cei doi liberali a fost că nu este nevoie de niciun calcul pentru a răspunde la această întrebare.
„Numărul 11 în baza 16 nu are nevoie de niciun calcul. Nr 11 în baza 16 este B. Numarul 12 este C numarul 10 este A.”, a spus Radu Miruță.
În final, liberalul Sabin Sărmaș, președintele Comisiei IT din Camera Deputaților, a propus să fie depășit acest moment.
Toți cei 6 candidați au trecut de audierile și votul comisiilor IT din Parlament, iar Plenul i-a votat în final pe cei doi oameni propuși de PSD și PNL.
Potrivit legii de funcționare a ANCOM, președintele și vicepreședinții acestei autorități nu au voie să fie membri ai vreunui partid politic pe perioada exercitării mandatului și au 3 luni pentru a ieși dintr-o eventuală stare de incompatibilitate.
Veniturile din sectorul telecom au înregistrat o ușoară scădere în anul 2022 (-1%), totalizând 16,9 miliarde de lei.
Internetul fix și mobil a generat 35% din totalul veniturilor, telefonia mobilă 32%, retransmisia programelor TV 15%, telefonia fixă 9%, iar celelalte tipuri de rețele/servicii 9%.
În funcție de veniturile obținute din furnizarea de rețele și servicii de comunicații electronice, primii 3 furnizori erau: grupul Orange (40%), Vodafone (24%) și DIGI/RCS&RDS (24%).
