Posibilitatea pensionării anticipate a magistraților nu va putea fi aplicată înainte de 31 decembrie 2019, implementarea prevederii respective din legea privind statutul judecătorilor și procurorilor, adoptată în acest an, urmând a fi amânată, potrivit unei ordonanțe de urgență privind cele trei legi ale justiției, aprobate luni de Guvern. Executivul prevăzuse inițial amânarea pensionării magistraților până la 31 decembrie 2022. Ministerul Public arătase anterior că, dacă ar fi aplicată, prevederea ar avea impact major asupra funcționării instanțelor judecătorești și a parchetelor, eficienței și calității actului de justiție, generând riscul de scădere substanțială a numărului magistraților în activitate.
Proiectul de ordonanță de urgență prevedea inițial amânarea prevederilor pensionării magistraților până la 31 decembrie 2022, dar după ședința de Guvern de luni, ministrul Justiției, Tudorel Toader, a anunțat că amânarea a fost stabilită până la 31 decembrie 2019.
„Am decis amânarea pensionării anticipate la 20 de ani până la finele lui 2019. Comisia de la Veneția ar spune că ar fi o problemă dacă magistrații s-ar pensiona la 20 de ani de muncă efectivă, am înțeles că ar fi vorba de 2.100. Asta nu înseamnă că toți s-ar pensiona în aceeași zi. Propunerea a venit de la CSM, CCR a validat, Comisia a spus că este o problemă, pentru că s-ar crea un deficit de personal. Atunci, pentru a ține echilibrul, pentru a răspunde preocupărilor Comisiei de la Veneția, am decis amânarea până la finalul lui 2019, să vedem câți se pensionează, câți intră în sistem”, a explicat ministrul.
Ministrul Justiției a mai precizat că, după 31 decembrie 2019, va fi făcută a o nouă evaluare a necesităților din sistem.
Premierul Dăncilă a afirmat că astfel sunt puse în acord cele trei legi ale justiției cu recomandările Comisie de la Veneția, soluția fiind discutată în cadrul întâlnirii ministrului Justiției cu reprezentanții Comisiei de la Veneția, cât și în întrevederea avută cu prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans.
”Justiția din România trebuie să fie garanția respectării și apărării drepturilor și libertăților fundamentale ale românilor, iar abuzurile și imixtiunile în înfăptuirea actului de justiție nu sunt și nu vor fi tolerate”, a declarat premierul Viorica Dăncilă.
Prevederile OUG au fost însă criticate de Ministetul Public, care subliniază că dacă numirea și revocarea procurorilor cu funcții de conducere depind de un ministru "există un risc serios ca aceștia să nu combată în mod energic corupția în rândurile aliaților politici ai respectivului ministru" și că dacă ministrul justiției devine titular al acțiunii disciplinare "se creează riscul controlului politic asupra modului în care sunt verificați magistrații din punct de vedere disciplinar".
Totodată, Ministerul Public arată că numirea și delegarea procurorilor s-au făcut conform legii, iar "nesocotirea" acestui fapt va duce la "blocarea activității și imposibilitatea finalizării unor cauze extrem de importante, în special aflate pe rolul Secției parchetelor militare din cadrul PICCJ, DNA și DIICOT”.
Proiectul de Ordonanței de urgență privind legile justițieiarată că "potrivit art. I pct. 142 din Legea .../2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, art. 82 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se modifică, în sensul că de pensia de serviciu prevăzută de lege beneficiază, la cerere, înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani, și judecătorii, procurorii și magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și judecătorii și magistrații-asistenți de la Curtea Constituțională cu o vechime între 20 și 25 de ani numai în aceste funcții, în acest caz cuantumul pensiei fiind micșorat cu 1% din baza de calcul prevăzută de lege, pentru fiecare an care lipsește din vechimea integrală în aceste funcții".
Conform Ministrului Justiției, Tudorel Toader, pentru a fi numiți la DNA sau DIICOT, procurorii vor trebuie să aibă o vechime în profesie de cel puțin 10 ani.
De asemenea, în ordonanță se precizează că "ținând cont de faptul că, în mod previzibil, acest sistem de pensionare anticipată va avea impact major asupra funcționării instanțelor judecătorești și a parchetelor, eficienței și calității actului de justiție, generând riscul de scădere substanțială a numărului magistraților în activitate, noua lege reglementând concomitent și creșterea perioadei de formare pentru intrarea în magistratură, precum și a vechimii necesare pentru promovarea la instanțe și parchete, motiv pentru care se impune amânarea aplicării acestui sistem de pensionare anticipată" și că "potențialul impact al acestei prevederi legale asupra resurselor umane existente la nivelul instanțelor judecătorești și parchetelor de pe lângă acestea a fost reliefat și în Opinia preliminară privind proiectul de modificare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii al Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneția), recomandându-se renunțarea la schema de pensionare anticipată dacă nu poate fi stabilit în mod cert faptul că aceasta nu va avea niciun impact advers asupra funcționării sistemului".
Astfel, "se amână intrarea în vigoare, până la data de 31 decembrie 2022, a art. I pct. 142 în ceea ce privește alin (3) din legea 303 /2004, din Legea nr. .../2018 pentru modificarea și completarea Legii nr 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor", prevedea inițial ordonanța de urgență, care ulterior a fost modificată cu noua dată, 31 decembrie 2019.
În textul ordonanței se mai arată că, la art. 54 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, se va introduce un nou alineat, conform căruia: "În vederea formulării propunerilor de numire în funcțiile de conducere prevăzute la alin. (1), ministrul Justiției organizează o procedură de selecție, pe baza unui interviu, în cadrul căruia candidații susțin un proiect privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere pentru care și-au depus candidatura. În vederea asigurării transparenței, audierea candidaților se transmite în direct, audio-video, pe pagina de internet a Ministerului Justiției, se înregistrează și se publică pe pagina de internet a ministerului".
De asemenea, se arată că legea pentru modificarea și completarea Legii 303/2004 se modifică astfel: art I pct. 96 privind alineatul (7) al art. 57 din Legea 303/2004 va avea următorul cuprins: "(7) În interesul serviciului, procurorii pot fi delegați, cu acordul scris al acestora, inclusiv în funcții de conducere, dispozițiile alin. (1) - (6) fiind aplicabile în mod corespunzător. Delegarea procurorilor la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se dispune, cu acordul scris al acestora, de Consiliul Superior al Magistraturii - Secția pentru procurori".
Totodată, art. I pct. 151 privind alineatul (8) al art. 96 din Legea 303/2004 se modifică astfel: "(8) Statul, prin Ministerul Finanțelor Publice, va exercita acțiunea în regres împotriva judecătorului sau procurorului dacă, în urma raportului consultativ al Inspecției Judiciare prevăzut la alin. (7), rezultă că eroarea judiciară a fost cauzată ca urmare a exercitării de către judecător sau procuror a funcției cu rea-credință sau gravă neglijență".
În continuare, se introduc două alineate noi care prevăd că: "(81) Împotriva raportului prevăzut la alin. (8) părțile interesate pot formula contestație în termen de 30 de zile de la comunicare, la tribunalul în a cărui circumscripție domiciliază reclamantul. Hotărârea pronunțată este definitivă" și "(82) Termenul de exercitare a acțiunii în regres este de 6 luni de la data comunicării hotărârii prevăzute la alin (81) sau, după caz, de la data expirării termenului de contestare a raportului prevăzut la alin. (8)".
Ordonanța prevede și modificări ale Legii 304/2004 privind organizarea judiciară.
Astfel, alineatul (9) al art. 791 se modifică în felul următor: "(9) Procurorii numiți în cadrul Direcției de Investigarea a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism pot fi revocați prin ordin al procurorului -șef al acestei direcții, cu avizul Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției sau în cazul aplicării uneia din sancțiunile disciplinare prevăzute la art. 100 lit.b)- e) din Legea 303/2004".
De asemenea, alineatul (8) al art. 87 va prevede că "(8) Procurorii numiți în cadrul Direcției NaționaleAnticorupție pot fi revocați prin ordin al procurorului -șef al Direcției NaționaleAnticorupție, cu avizul conform al Secției de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției sau în cazul aplicării uneia din sancțiunile disciplinare prevăzute la art. 100 lit.b)- e) din Legea 303/2004".
Printre modificările aduse Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii se numără cea a alineatului (3) al art. 28, conform căreia: "(3) Reprezentanții societății civile participă numai la lucrările plenului Consilului Superior al Magsitraturii și au drept de vot".
De asemenea, la art. 44 se introduce un nou alineat: "(31) Acțiunea disciplinară în cazul abaterilor săvârșite de judecători sau procurori poate fi exercitată și de ministrul justiției. Verificările prealabile, pentur a se stabili dacă există indiciile săvârșirii unei abateri disciplinare, precum și cercetarea disciplinară, se efectuează de către Inspecția Judiciară, la solicitarea ministrului Justiției, prevederile prezentei secțiuni fiind aplicabile în mod corespunzător".
Totodată, sunt modificate alineatele (1) - (5) ale art. 55, referitoarea la revocarea din funcție a unui membru ales al CSM.
"Art. 55 - (1) Revocarea din funcția de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii se poate dispune oricând în timpul mandatului, în următoarele cazuri: a) persoana în cauză nu mai îndeplinește condițiile legale pentru a fi membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii; b) persoanei în cauză i-a fost aplicată una din sancțiunile disciplinare prevăzute la art. 100 lit. b) - e) din Legea 303/2004, iar măsura a rămas definitivă; c) neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a atribuțiilor în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii ori săvârșirea unor fapte de natură a aduce atingere gravă independenței și prestigiului justiției", scrie în proiectul de ordonanță, în care se precizează că prin cele prevăzute la lit. c) se înțelege "încălcarea gravă a obligațiilor administrative și jurisdicționale care incumbă calității de membru al Consiliului Superior al Magistraturii și care derivă din legi și regulamente".
Totodată, se arată că Secția corespunzătoare a CSM constată incidența uneia din ipotezele prevăzute anterior, la sesizarea majorității judecătorilor sau procurorilor care compun secțiile respective, precum și la sesizarea unei adunări generale.
De asemenea, în text se prevede că procedura de revocare din funcție se poate desfășura în mai multe feluri: să fie inițiată de orice adunare generală de la nivelul instanțelor sau parchetelor pe care le reprezintă membrul CSM vizat, fie să fie declanșată de CSM la cererea a cel puțin 10 adunări generale în cazul judecătoriilor și parchetelor acestora, trei adunări generale în cazul tribunalelor sau parchetelor acestora, o adunare generală în cazul curților de apel sau parchetelor corespunzătoare, respectiv adunarea generală a ICCJ sau a PICCJ.
În continuare se arată că hotărârile din adunările generale pentru inițierea sau susținerea revocării se iau cu majoritatea voturilor magistraților care funcționează efectiv la acea instanță sau parchet, prin vot secret, direct și personal. De asemenea, se arată că în termen de 10 zile de la data când a fost sesizat, plenul CSM convoacă toate adunările generale de la instanțe sau parchete pe care le reprezintă membrul CSM a cărui revocare se solicită, stabilind o singură dată și oră pentru desfășurarea acestora, nu mai târziu de 20 de zile de la convocare. Judecătorului sau procurorului vizat i se comunică de îndată hotârârea prin care s-a inițiat revocarea.
Persoana pentru care se solicită revocarea se poate adresa judecătorilor sau procurorilor pentru a-și susține punctul de vedere, în orice mod, până la începerea votului. "Plenul Consiliului Superior al Magistraturii poate dispune revocarea din funcția de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii, cu votul majorității membrilor", se mai arată în ordonanță.
Conform sursei citate, în cazul adunării generale comune a PICCJ, a DNA și a DIICOT, decizia de revocare a reprezentantului acestora se ia cu votul majorității procurorilor care funcționează efectiv la aceste structuri, inclusiv la cele teritoriale.
Art. V al ordonanței prevede că "se amână intrarea în vigoare, până la data de 30 iunie 2019, data finalizării exercitării președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene de către România, a art I pct.97 și art. I pct 98 în ceea ce privește alin. (11) și (12) ale art 58 din Legea 303/2004, din legea .../2018 pentru modificarea și completarea legii nr 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor".
De asemenea, se arată că dispozițiile privind judecarea apelurilor în complet format din 3 judecători se aplică apelurilor formulate în procese pornite începând cu data de 1 ianuarie 2020. În procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a OUG și până în 31 decembrie 2019 inclusiv, apelurile se judecă în complet format din 2 judecători.
În cauzele penale, aceste dispoziții privind judecarea apelurilor în complet de trei judecători se aplică la judecarea apelurilor în cauzele care au fost înregistrate în primă instanță începând cu 1 ianuarie 2020. Apelurile formulate în cauzele penale înregistrate în primă instanță începând cu data intrării în vigoare a prezentei OUG și până în 31 decembrie 2019 inclusiv se judecă în comeplt de doi judecători.
Proiectul de OUG mai prevede că "procurorii care, la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, își desfășoară activitatea în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, DIICOT și DNA, precum și în cadrul celorlalte parchete, rămân în funcție în cadrul acestora dacă îndeplinesc condițiie prevăzute de Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare și Legea nr. 304/2004 republicată, cu modificările și completările ulterioare".
