Curtea Constituțională a decis, joi, că OUG privind alegerile anticipate, adoptată de Guvernul Orban cu o zi înainte de demitere, este neconstituțională. Judecătorii constituționali consideră neconstituționale mai multe prevederi ale actului normativ, respectiv eliminarea restricției de a vota doar în județul de reședință, posibilitatea derulării simultane a alegerilor locale și a acelor parlamentare, dar și modificarea legilor electorale cu mai puțin de un an înaintea scrutinului.
Plenul Curții Constituționale s-a pronunțat, joi, asupra excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr.26/2020 privind modificarea și completarea unor acte normative în materia alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților, precum și unele măsuri pentru buna organizare și desfășurare a alegerilor parlamentare anticipate, excepție ridicată direct de Avocatul Poporului.
”În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate formulată de Avocatul Poporului și a constatat că Ordonanța de urgență a Guvernului nr.26/2020 privind modificarea și completarea unor acte normative în materia alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților, precum și unele măsuri pentru buna organizare și desfășurare a alegerilor parlamentare anticipate este neconstituțională, în ansamblul său”, au transmis judecătorii constituționali.
Aceștia au precizat și parte din motivele care au stat la baza deciziei:
”Curtea a constatat că dispozițiile art.I pct.35 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.26/2020, care elimină condiția restrictivă și permite alegătorului să voteze în orice secție de votare, independent de circumscripția electorală unde își are domiciliul sau reședința, înlăturând efectele juridice pe care legea în vigoare le atribuie unor elemente esențiale ale exercitării dreptului de vot și dreptului de a fi ales al cetățeanului (domiciliul sau reședința), cu consecința eludării însuși scopului pentru care au fost înființate circumscripțiile electorale, încalcă drepturile fundamentale consacrate de art.36 și art.37 din Constituție.
Curtea a constatat că dispozițiile art.IV alin.(1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.26/2020, care reglementează posibilitatea organizării simultane a alegerilor parlamentare anticipate și a alegerilor locale generale din anul 2020, încalcă dreptul de vot al cetățeanului, prevăzut de art.36 din Constituție, întrucât îl pune în situația parcurgerii unei proceduri de votare greoaie, complicate, de natură a-i restrânge libertatea de exprimare a voinței politice și, implicit, efectivitatea dreptului la vot.
Dispozițiile criticate încalcă și dreptul persoanei de a fi aleasă, prevăzut de art.37 din Constituție, întrucât înlătură posibilitatea unei persoane de a candida în același timp pentru o funcție electivă locală (primar, consilier local, consilier județean) și pentru o funcție electivă națională (deputat sau senator).
În continuare, având în vedere că actualul Parlament și-a început mandatul în urma alegerilor desfășurate la 11 decembrie 2016, iar potrivit dispozițiilor art.63 alin.(1) din Constituție, Camera Deputaților și Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, Curtea a reținut că adoptarea actului normativ prin care se aduc modificări legii privind alegerea Parlamentului României s-a realizat cu mai puțin de un an înaintea alegerilor pe care le reglementează.
Mai mult, ținând cont de faptul că obiectul reglementării – „unele măsuri pentru buna organizare și desfășurare a alegerilor parlamentare anticipate”, a cărui incidență, prin ipoteză, este anterioară datei la care expiră mandatul actualului for legislativ, deci anterioară lunii decembrie a anului 2020, este evident că modificarea se realizează cu și mai puțin timp înainte de organizarea acestor alegeri.
De asemenea, Curtea a constatat că modificările adoptate au o relevanță semnificativă în procesul de organizare și desfășurare a alegerilor pentru Parlamentul României, reglementând elemente esențiale ale legii electorale: eliminarea unui element esențial privind identificarea cetățeanului care își exercită dreptul de vot (domiciliul sau reședința) și lipsirea de efecte juridice a normelor care consacră unul dintre principiile pe care se întemeiază sistemul electoral în vigoare (cel al reprezentării proporționale).
Prin urmare, având în vedere că sunt întrunite ambele aspecte care atrag incidența principiului securității juridice, Curtea a constatat că, prin adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.26/2020, legiuitorul delegat nu a respectat obligația de a se abține de la modificarea cadrului normativ în materie electorală, astfel cum aceasta a fost dezvoltată în jurisprudența Curții Constituționale, și nici recomandările Codului bunelor practici în materia electorală elaborat de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția), încălcând dispozițiile constituționale ale art.1 alin.(3) și (5) privind statul de drept, obligația respectării Constituției și principiul securității juridice.
În fine, reținând că dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr.26/2020 încalcă art.1 alin.(3) și (5), art.36, art.37 și art.61 alin.(1) din Constituție, lipsind de legitimare și reprezentativitate mandatul de parlamentar, Curtea a observat că actul normativ al legiuitorului delegat afectează drepturile electorale ale cetățenilor, precum și regimul constituțional al Parlamentului.
În consecință, Curtea a constatat că Ordonanța de urgență a Guvernului nr.26/2020, în ansamblul său, contravine dispozițiilor art.115 alin.(6) din Constituție”.
Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului.
”Ordonanța de urgență pentru organizarea alegerilor parlamentare înainte de termen a fost adoptată. Vorbim despre extinderea prevederilor care au fost benefice și s-au dovedit a fi în avantajul cetățenilor care au dorit să voteze la aleerile prezidențiale, respectiv trei zile de vot în Diaspora și posibilitatea de a vota la orice secție de votare, pentru a încuraja participarea la vot a cetățenilor români, au fost incluse. De asemenea, a fost dublat numărul parlamentarilor din Diaspora. Necesitatea adoptării e legată de faptul că în eventualitatea unei situații de organizare a alegerilor parlamentare înainte de termen există un vid legislativ care trebuia reglementat”, a declarat atunci Ionel Dancă, șeful Cancelariei premierului.
Termenul pentru anunțarea datei alegerilor parlamentare dupa dizolvarea Parlamentului va fi de 50 zile, iar anunțul poate fi făcut în cinci zile de la dizolvarea Palramentului.
