Compania olandeză Multraship, lideră a consorțiului de firme de servicii navale care în urmă cu 20 de ani a scos de sub apele Dunării epava navei Rostock, sub pavilion ucrainean, care s-a scufundat în 1991 blocând navigația pe canalul Sulina, a cerut autorităților de la Haga să blocheze accesul României în Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), relevă datele analizate de Profit.ro.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Compania a cerut și blocarea aderării la Schengen, care tocmai a primit însă ieri undă verde.
Cei de la Multraship sunt în litigiu de mulți ani cu statul român pentru costuri suplimentare de 8 milioane de euro cu ranfluarea (ridicarea de pe fundul apei și repunerea în stare de plutire) a navei scufundate, pe care România nu le recunoaște.
Compania a obținut în 2012 o decizie favorabilă la Curtea Internațională de Arbitraj de la Zurich, care nu a fost recunoscută de justiția românească, în sensul că aceasta a stabilit că Multraship nu poate pune sechestru pe activele Administrației Fluviale a Dunării de jos Galați (AFDJ).
Între timp, cu tot cu dobânzi, penalități și cheltuieli de judecată, pretențiile olandezilor au urcat la 23 milioane euro. Multraship are și în prezent pe rol mai multe procese cu statul român, în instanțe locale.
″Cazul nostru este vechi, dar uneori apar oportunități de a spori presiunea prin intermediul altor înțelegeri. Olanda ar putea să se opună accederii României în OECD, dat fiind că Guvernul României nu s-a dovedit a fi un partener de încredere″, spune șeful Multraship, Leendert Muller, pentru influenta publicație olandeză De Telegraaf.
El a menționat că Multraship a făcut demersuri pe lângă mai mulți politicieni din Olanda și România, inclusiv pe lângă fostul premier Rutte, pentru a-și obține banii considerați cuveniți, însă fără succes.
Compania, cu o cifră de afaceri anuală de aproximativ 100 de milioane de euro, arată că lucrările de salvare sunt adesea pre-finanțate, astfel că o factură de această amploare neplătită pune presiune asupra operațiunilor. „Acest caz a pus compania noastră într-un dezavantaj. Am fost mai puțin capabili să investim în nave noi, de exemplu, pentru că milioanele din România nu au fost primite", spune Muller.
Statul român a refuzat să achite suma pretinsă cu argumentul că doar o parte din cheltuieli erau justificate cu documente legale. Olandezii, în schimb, susțin că pretențiile lor sunt întemeiate ca urmare a faptului că întreaga operațiune s-a dovedit a fi mult mai lungă, dificilă și costisitoare decât se convenise contractual.
Naufragiul navei ucrainene aproape că a provocat un incident diplomatic în 1991, după ce comisia de anchetă a cazului a stabilit inițal că nu ar fi fost vorba despre un accident, ci despre o acțiune intenționată a echipajului. Ulterior, după cercetări suplimentare, s-a concluzionat că ar fi fost vorba de o eroare de pilotaj.
România intră integral în Schengen, și cu granițele terestre, de la 1 ianuarie 2025. O perioadă de aproximativ 6 luni vor fi controale aleatorii, a decis ieri Consiliul Justiție și Afaceri Interne al UE. Asta după ce Austria și Olanda au fost de acord să-și ridice veto-ul la care au recurs în această privință în ultimii doi ani.
