Araghchi le-a spus jurnaliștilor, la ONU, la New York, că acest lucru ar fi posibil „dacă sunt îndeplinite condițiile necesare” și că acestea sunt prevăzute în memorandumul de înțelegere semnat în iunie.
„Alegerea aparține acum Statelor Unite”, a spus el, adăugând că planul a fost transmis Washingtonului prin Qatar, scrie azi BBC.
Întrebat despre oferta iraniană, un oficial american a declarat pentru BBC că au loc discuții pozitive prin intermediari, inclusiv pe tema dosarului nuclear.
Statele Unite nu au transmis încă un răspuns oficial la propunere, însă Wall Street Journal, citând oficiali americani, a relatat că președintele Donald Trump a respins acordul.
Potrivit publicației, Trump este sceptic în privat că Iranul îi va accepta cererile și le-ar fi spus colaboratorilor săi că vede drept probabilă reluarea campaniei de bombardamente.
Statele Unite și Israelul au lansat atacuri aeriene asupra Iranului la 28 februarie. Iranul a răspuns atacând Israelul, baze americane din Golf și aliați arabi ai SUA, precum și prin blocarea Strâmtorii Hormuz.
Înainte de război, aproximativ 20% din petrolul și gazele naturale lichefiate comercializate la nivel mondial tranzitau strâmtoarea, iar închiderea acesteia a provocat fluctuații puternice ale prețurilor energiei.
Situația a crescut și presiunea asupra lui Trump pentru găsirea unei soluții de încheiere a conflictului, în special înaintea alegerilor pentru Congres din noiembrie.
„Dacă sunt îndeplinite condițiile necesare, strâmtoarea poate fi redeschisă, iar traficul maritim normal poate fi restabilit în șapte zile”, a declarat Araghchi.
El nu a precizat ce măsuri așteaptă Iranul din partea Statelor Unite, dar a adăugat că „acțiunile pe care trebuie să le întreprindă Statele Unite nu sunt noi. Ele sunt deja cuprinse în memorandum”.
„Pot să vă spun că, dacă există seriozitate din partea SUA pentru a ajunge la un acord și pentru a redeschide Strâmtoarea Hormuz, totul este pregătit”, a adăugat el.
Un oficial american a declarat pentru BBC că Statele Unite se află „într-o poziție foarte puternică, având controlul asupra Strâmtorii Hormuz, astfel că nu ne grăbim”.
Într-un interviu pentru CBS News, partenerul american al BBC, președintele iranian Masoud Pezeshkian a afirmat că procesul de încetare a focului „va începe chiar din ziua în care ei îl vor accepta”.
„Ajunseserăm anterior la un acord pe baza memorandumului semnat în Pakistan... dacă Statele Unite acceptă să continue pe această cale, totul va reveni la situația de dinainte”, a spus el.
Pezeshkian a mai declarat că Iranul va permite din nou accesul inspectorilor ONU în țară.
Respigând afirmațiile potrivit cărora Iranul încearcă să dezvolte o armă nucleară, președintele iranian a declarat: „Dacă doresc să vină și să facă inspecții, putem ajunge la acorduri pe această temă în cadrul negocierilor”.
Memorandumul de înțelegere dintre SUA și Iran, semnat la 18 iunie, urmărea obținerea unui armistițiu și redeschiderea cel puțin parțială a Strâmtorii Hormuz.
Acordul în 14 puncte prevedea că Iranul nu va deține niciodată o armă nucleară. Documentul mai stabilea că SUA, Iranul și aliații lor vor înceta operațiunile militare pe „toate fronturile” și includea prevederi privind ridicarea blocadei navale americane și relaxarea sancțiunilor.
De asemenea, Iranul urma „să facă toate eforturile pentru a asigura trecerea în siguranță a navelor comerciale” prin strâmtoare și să poarte discuții cu Omanul privind viitoarele aranjamente de navigație.
Acordul s-a destrămat însă la scurt timp, după ce ambele părți au reluat atacurile.
Iranul a atacat nave despre care susține că au încercat să traverseze Strâmtoarea Hormuz fără autorizație.
Statele Unite au atacat obiective iraniene din zona strâmtorii, precum și petroliere iraniene aflate în largul coastelor țării. Washingtonul a menținut și blocada porturilor iraniene, provocând perturbări majore economiei iraniene.
Trump a susținut ulterior că Statele Unite au reușit să transporte petrol prin Strâmtoarea Hormuz.
Datele privind traficul naval indică o medie recentă de aproximativ 18 traversări pe zi, calculată pe zece zile, cu minime de nouă nave în anumite zile, potrivit companiei de analiză Kpler, citată de Reuters.
În același timp, rebelii houthi din Yemen, aliați ai Iranului, și-au intensificat recent atacurile menite să perturbe exporturile petroliere ale Arabiei Saudite prin Marea Roșie, pe cealaltă parte a Peninsulei Arabice.
Gruparea a ocupat în această lună, în urma unei ofensive rapide, importante zone strategice de pe coasta Mării Roșii, inclusiv portul Mokha, care domină Strâmtoarea Bab al-Mandab, un alt punct critic pentru transportul maritim mondial.
Situația a fost agravată de atacurile houthi asupra instalațiilor petroliere saudite. Presa americană a relatat că prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman i-a cerut lui Trump sprijin militar.
Sâmbătă, coaliția condusă de Arabia Saudită în Yemen a anunțat că a interceptat două rachete balistice și drone lansate de houthi către teritoriul saudit.
În discursul susținut în această săptămână la Adunarea Generală a ONU, Trump a afirmat că se așteaptă ca un acord cu Iranul, pe care nu a reușit până acum să îl obțină, să fie încheiat după alegerile din noiembrie.
„Se va ajunge la un acord cu Iranul care să le permită să se reconstruiască și să creeze o țară mult mai puternică decât a fost vreodată?”, a spus el. „Sau anihilez Republica Islamică și o fac rapid, fără să le mai dau vreodată șansa să ucidă și să distrugă oameni și țări? Îi trimit în iad?”
Vineri, Araghchi a declarat că Iranul nu acceptă „constrângerea, amenințările sau intimidarea” și că „pacea nu poate fi construită prin amenințări cu anihilarea”.














