Ministrul Muncii, Marius Budăi, a prezentat, la Parlament, soluțiile Băncii Mondiale pentru îndeplinirea jalonului din PNRR privind pensiile: Să aibă parte de contributivitate, să aibă un stagiu minim și să nu mai fie nicio pensie care să depășească venitul din timpul serviciului. El a mai spus că toate aceste reglementări și toate aceste propuneri pentru a îndeplini jalonul din PNRR se regăsesc în materialul trimis de la Banca Mondială, material care a fost înaintat și către cabinetul premierului, așa cum este normal.
”Avem un contract în derulare cu Banca Mondială, pentru a îndeplini cerințele din PNRR. (..) Astăzi, de dimineață, am primit așa cum scrie în contractul de asistență cu Banca Mondială un raport care conține măruri pe care ar trebuie să le prevadă următorul proiect de act normativ, astfel încât să implementăm PNRR, un PNRR care a fost scris de Raluca Turcan, dacă vorbim de Muncă și asumat de Florin Cîțu, în calitate de premier, de ministrul Fondurilor Europene de la acea vreme, Cristian Ghinea” a spus ministrul.
Marius Budăi a arătat că au în aceste recomandări de la Banca Mondială, astfel încât să respect jalonul, măsuri care să vină în îndeplinirea celor 5 cerințe din jalonul pentru pensiile așa-zis speciale (..) Din cauza acestei expresii juridice, pensii speciale, știți foarte bine, Comisia Europeană a interpretat că și pensiile militare trebuie introduse în acest jalon.
CITEȘTE ȘI Viktor Orban: Uniunea Europeană va avea aceeași soartă ca și URSS”Se referă jalonul la trecerea pensiilor, să aibă parte de contributivitate, să aibă un stagiu minim realizat în specialitatea respectivă și să nu mai fie nicio pensie care să depășească venitul din timpul serviciului, adică să nu depășească salariul”, a spus Budăi.
Ministrul Muncii a precizat că toate aceste reglementări și toate aceste propuneri pentru a îndeplini jalonul din PNRR se regăsesc în materialul trimis de la Banca Mondială, material care a fost înaintat și către cabinetul premierului, așa cum este normal.
Budăi a mai spus că sunt propuneri care trebuie reglementate prin lege. Ministrul a arătat că va fi un comitet interministerial cu toți miniștrii, prezident de premierul Nicolae Ciucă.
Ministrul a mai declarat despre acel procent obligatoriu pentru pensii, prevăzut în PNRR, că din discuțiile pe care le-a avut în cadrul vizitelor de săptămâna trecută, precum și a discuțiilor liderului PSD Marcel Ciolacu, în familia social-democrată, ”aproape sigur, acel procent de 9,4%, acea măsură antiromânească și acel an 2070 ales aleatoriu, pe care nici Comisia Europeană nu îl înțelege, cu siguranță va fi scos din Planul Național”.
”Nu există în niciun PNRR din țările europene și nu există în nicio legislație națională a statelor member, noi eram singurii care ne condamnam la sărăcie actualii seniori ai României și viitorii seniori”, a spus Budăi, adăugând că ”acest procent mai mult ca sigur va fi scos”.
Noul președinte al Curții Constituționale (CCR), Marian Enache, a încasat peste 15.700 de euro lunar de la stat, potrivit declarației de avere aferente anului 2021. Enache a cumulat trei surse de venit: pensia specială de magistrat CCR, pensia specială de fost parlamentar și salariul de judecător CCR.
În total, cinci din cei nouă judecători CCR primesc pensie specială, pe care o cumulează cu salariul. În cazul tuturor celor cinci judecători, pensia specială este mai mare decât leafa, scrie News.ro
CITEȘTE ȘI Ministrul Transporturilor anunță începerea licitației pentru proiectarea și execuția a trei loturi din autostrada Sibiu-Făgăraș. Lucrările vor dura trei aniÎn anul 2021, Marian Enache a primit o pensie specială de magistrat CCR în valoare de 37.738 de lei lunar (7.547 de euro). În calitate de fost parlamentar (timp de 3 mandate), Enache a mai încasat o pensie specială de 16.156 de lei (3.231 de euro). Suma reprezintă pensia specială doar pentru primele două luni ale anului 2021, întrucât Parlamentul a tăiat privilegiile foștilor parlamentari. Legea a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis la finalul lunii februarie 2021.
Marian Enache a cumulat cele două pensii speciale cu salariul de judecător CCR - în cuantum de 25.207 lei lunar (5.000 de euro). În total, din cele trei surse de la stat, președintele CCR a adunat venituri în valoare de 15.778 de euro lunar.
Cristian Deliorga, numit la propunerea PSD în 2019, primește o pensie specială de 33.451 de lei lunar (6.690 de euro). Din salariul de magistrat CCR, Deliorga mai adaugă 23.665 de lei lunar (4.733 de euro). În total, 11.423 de euro pe lună.
Attila Varga, numit la propunerea UDMR în 2016, încasează o pensie specială de 33.333 de lei lunar (6.666 de euro). Plus leafa de 24.000 de lei lunar (4.800 de euro). În total: 11.466 de euro lunar.
Livia Stanciu, fost președinte al Curții Supreme, numită la CCR de Klaus Iohannis în 2016, are o pensie specială de 33.000 de lei lunar (6.612 euro), iar salariul de la CCR a fost, în 2021, de 24.220 de lei lunar (4.844 de euro). În total: 11.456 de euro lunar de la stat.
CITEȘTE ȘI Dacia crește în Franța și se apropie de o cotă-recordȘi Bogdan Licu cumulează pensia specială cu salariul de la stat. Licu, fost procuror general adjunct, a fost numit la CCR în luna mai, la propunerea PSD, deși a fost unul dintre apropiații președintelui Klaus Iohannis. Imediat după numire, Bogdan Licu s-a pensionat, la numai 52 de ani, tocmai pentru a cumula pensia cu salariul. Oficial, veniturile sale vor fi menționate abia în declarația de avere din vara anului 2023. Însă, potrivit unor surse din sistemul judiciar, Licu încasează o pensie specială lunară de 28.000 de lei (5.600 de euro). Salariul de magistrat CCR este minimum 23.000 de lei lunar (4.600 de euro), prin urmare, Licu încasează în acest moment de la stat peste 10.000 de euro în fiecare lună.
În total, pensiile speciale încasate de cei cinci judecători CCR în anul 2021 s-au ridicat la 36.346 euro lunar. De remarcat faptul că în cazul tuturor celor cinci judecători, pensia specială este mai mare decât salariul.
Alți patru judecători CCR nu primesc pensie specială: Simina Tănăsescu, Gheorghe Stan, Mihaela Ciochină și Iulia Scântei.
Pensiile speciale acordate judecătorilor CCR au fost impuse inițial, în 2016, printr-o decizie chiar a Curții Constituționale, și nu prin lege, în urma unei sesizări făcute de Mona Pivniceru, fost judecător CCR până în vara acestui an.
În 2018, majoritatea PSD-ALDE-UDMR, controlată de Liviu Dragnea, a adoptat un proiect de lege care stabilea pensie specială și pentru magistrații CCR. Practic, legea dubla decizia din speța Pivniceru.
”Judecătorii Curții Constituționale cu o vechime în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior de cel puțin 25 de ani, indiferent de vârstă și de data pensionării, beneficiază, la cerere, de pensie de serviciu egală cu 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară și sporurile avute. Pentru fiecare an care depășește vechimea menționată, la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul, fără a o putea depăși”, arată legea.
Pe baza acestui calcul s-a ajuns la pensii imense pentru magistrații CCR. Mai mult, Parlamentul a permis cumularea pensiei speciale de la CCR cu alte pensii și salarii.