România este unul dintre puținele state care nu au înregistrat un trend pozitiv în privința datelor privind calitatea sistemului de sănătate, indicatori incluși în studiul european EuroHealth Consumer Index. Rapoartele din ultimii doi ani relevă că toate statele care, în 2015, ocupau o poziție inferioară României în clasament – Albania, Polonia și Muntenegru - au înregistrat o creștere a scorului total în 2016, în timp ce România a ajuns pe ultimul loc în acest clasament.
Datele au fost prezentate, marți, la PROFIT HEALTH.forum, de către conf. dr. Diana Păun, consilier de stat la Departamentul de Sănătate Publică al Președinției.
Potrivit acestor date, România înregistrează deficiențe severe în administrarea întregului sector public de sănătate, iar accesul la servicii medicale este inegal (grupuri minoritare, persoane inactive).
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Din analiză reiese că România are o structură învechită de asistență medicală, în care cea spitalicească este predominantă, recomandarea experților fiind aceea de restructurare a piramidei serviciilor de sănătate, iar costul cu spitalizarea reprezintă aproximativ 55% din total, doar Bulgaria "depășindu-ne" la acest capitol. Mai mult, încercările de reformă din ultimii ani nu au condus la rezultatele scontate.
Conferința este organizată cu sprijinul Farmexpert, ADRFR, High Tech Systems & Software, Spitalul Monza și Terapia, cărora le mulțumim pentru participare
Consilierul prezidențial a anunțat, totodată, scăderea scorului pe aria de prevenție, rezultat ce contribuie în mare măsură la scăderea scorului total al României și la poziționarea pe ultima poziție în clasament.
Astfel, România a înregistrat cele mai slabe rezultate pe ariile prevenție, rezultatele tratamentului și medicamente. De asemenea, rezultatele sunt slabe și la gama de servicii oferite și extinderea lor, drepturile și informarea pacienților sau accesibilitate. În această din urmă privință, respectiv timpul de așteptare pentru tratament nu a fost întregistrat niciun progres.
România înregistrează deficiențe majore la mortalitatea infantilă (fiind pe primul loc în clasament, cu o valoare de aproape 3 ori mai mare decât media statelor membre ale UE) și la rata avorturilor (doar Bulgaria ne depășește la acest indicator, care în România este de peste 2 ori mai mare decât media EU).
Rezultatele slabe la acești indicatori sunt asociate, potrivit consilierului prezidențial Diana Păun, atât cu o lipsă de educație pentru sănătate în rândul populației, cât și cu deficiențele cunoscute ale sistemul de sănătate (deficit de medici specialiști și generaliști, piramida inversată a serviciilor medicale, corupție și infrastructură deficitară).
Baza sistemului o reprezintă asistența medicală spitalicească (număr mare de internări, durata mare a spitalizării, număr mare de paturi de spital), toate acestea rezultând în costuri foarte mari pe acest segment, în detrimentul medicinei preventive.
Recomandările în urma acestui studiu, sunt prioritizarea prevenției - prin educarea populației în vederea menținerii propriei sănătăți și prin alocări financiare mai mari pe zona medicinei primare. Aceasta reprezintă calea spre un sistem de sănătate sustenabil și spre alinierea României la trendul european și internațional, a spus Diana Păun.
Totodată, consilierul prezidențial a arătat că politicile de sănătate centrate pe prevenție și rezistența antimicrobiană reprezintă preocupări contemporane ale statelor și instituțiilor europene sau internaționale, iar România trebuie să se conformeze la rândul său acestei traiectorii.
"Ceea ce este însă îngrijorător este faptul că țara noastră încă înregistrează deficiențe majore în ceea ce privește sănătatea femeii și a nou-născutului (avem în continuare cele mai ridicate rate ale mortalității infantile, rate ridicate ale mortalității materne, avorturilor și nașterilor prin cezariană)", a afirmat Diana Păun.
Consilierul a recomandat analizarea sistemului de sănătate olandez, care reprezintă etalonul, modelul pe care toate statele europene îl urmăresc, dar și modalitățile prin care alte state, cu un nivel similar de dezvoltare, au reușit să obțină performanța în sănătate.
