Prim-ministrul României ar urma să prezinte anual, în ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului, concluziile unui raport semestrial privind situația economică și bugetară, cu măsurile aferente, iar până la finalul primelor 3 luni din an ar urma să prezinte un raport cu privire la situația economică și bugetară din anul precedent. Totodată, în termen de cel mult 5 luni de la încheierea exercițiului bugetar, ministrul Finanțelor va prezenta Parlamentului un raport cu privire la execuția bugetară finală, conform unui proiect legialstiv adoptat de Senat.
Inițiativa aparține PNL, potrivit căruia ”construcția bugetară deficitară realizată la finalul anului 2022, pentru anul bugetar 2023” a demonstrat necesitatea identificării și realizării unor îmbunătățiri ale cadrului normativ, în special cu privire la creșterea rolului Parlamentului în procesul bugetar, dar și la o creștere a transparenței activității Guvernului și Ministerului de Finanțe cu privire la evoluția indicatorilor bugetari și fiscali, precum și cu privire la evoluția execuției bugetare.
”În legătură cu ultimul aspect, s-a constat în multiple situații, că execuțiile bugetare au avut un grad de realizare cuprins între 60% si 80%, demonstrând ineficacitate în aplicarea legilor bugetare și o utilizare necorespunzătoare a resurselor bugetare, în special pentru componenta investiții publice”, susțin liberalii.
Prin urmare aceștia propun ca premierul și ministerul de resort să prezinte periodic în Parlament date cu privire la situația economică, execuția bugetară și măsurile luate la nivelul Guvernului în acest sens.
Astfel, anual, până la data adoptării de către Guvern a proiectelor legilor bugetare pentru anul următor, Guvernul, reprezentat de ărim-ministrul României, va prezenta în ședința comună a Camerei Deputatilor și Senatului, concluziile raportului semestrial privind situația economică și bugetară publicat, argumentele care au stat la baza rectificării/ rectificărilor bugetului de stat, bugetului asigurăilor sociale de stat și a bugetelor fondurilor speciale, eventualele abateri de la cadrul fiscal-bugetar aprobat, cauzele care au determinat aceste abateri, analiza privind situația economică ăși bugetară pe primele 9 luni ale anului, progresele înregistrate în sensul îmbunătățirii colectării veniturilor fiscale, precum și evoluția generală a cadrului macroeconomic.
Tot anual, până la finalul lunii martie, prim-ministrul în funcție prezintă, în ședința comună a Camerei Deputaților si Senatului, un raport cu privire la situația economică și bugetară din anul precedent, îm scopul transparentizării situației economice, fiscale și bugetare, eficacitatea măsurilor pentru creșterea veniturilor fiscale și impactul politicii fiscal-bugetare asupra creșterii economice.
De asemenea, anual, în termen de cel mult 5 luni de la încheierea exercițiului bugetar, ministrul Finanțelor prezintă în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului și publică pe site-ul ministerului un raport cu privire la execuția bugetară finală, ”transformând evaluarea execuției bugetare din anul precedent dintr-un act formal (în prezent, aceasta constã doar în publicarea raportului privind execuția pe pagină electronică de internet a ministerului), într-un act cu implicații formale asupra consolidării fiscal-bugetare pe termen lung”.
Pentru a intra în vigoare, proiect mai trebuie adoptat de deputați și promulgat de șeful statului.
