Senatorii și deputații aleși în urma scrutinului din 1 decembrie se reunesc vineri, de la ora 14.00, în prima ședință din legislatura 2024 - 2028. Camera Deputaților și Senatul au fost convocate de președintele Klaus Iohannis în ședințe separate, în care lucrările vor fi conduse de parlamentarul cu cel mai mare număr de mandate exercitate.
CARE ESTE STRUCTURA NOULUI PARLAMENT
În Camera Deputaților sunt 312 deputați aleși pe liste de partid și 19 reprezentanți ai minorităților naționale. În Senat sunt 134 de reprezentanți ai partidelor politice, scrie News.ro.
Cele mai multe mandate de deputat aparțin PSD - 86. AUR este al doilea partid din Camera Deputaților, cu 63 de deputați, urmat de PNL - 49 de deputați, USR – 40 de deputați; SOS România – 28 de deputați; POT – 24 de deputați, UDMR – 22 de deputați.
Acestora li se adaugă 19 reprezentanți ai minorităților naționale: Ioana Grosaru - Asociația Italienilor din România - RO.AS.IT, Bogdan Alin Stoica - Asociația Liga Albanezilor din România, Ionel Stancu - Asociația Macedonenilor, Nicolae Păun - Asociația Partida Romilor „Pro-Europa”, Silviu Feodor - Comunitatea Rușilor Lipoveni, Silviu Vexler - Federația Comunităților Evreiești, Ștefan Bouda - Forumul Cehilor, Ovidiu Ganț - Forumul Democrat al Germanilor, Varujan Pambuccian - Uniunea Armenilor, Gheorghe Nacov - Uniunea Bulgară din Banat, Giureci-Slobodan Ghera - Uniunea Croaților, Iulius Marian Firczak - Uniunea Culturală a Rutenilor, Varol Amet - Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani, Iusein Ibram - Uniunea Democrată Turcă, Adrian-Miroslav Merka - Uniunea Democratică a Slovacilor și Cehilor, Dragoș-Gabriel Zisopol - Uniunea Elenă din România, Ghervazen Longher - Uniunea Polonezilor, Ognean Crîstici - Uniunea Sârbilor, Miroslav Nicolae Petrețchi - Uniunea Ucrainenilor.
Mandatele din noul Senat sunt împărâite astfel: PSD – 36 de mandate, AUR – 28, PNL – 22, USR – 19, SOS România – 12, UDMR – 10, POT – 7 senatori.
CE SE ÎNTÂMPLĂ LA PRIMA ȘEDINȚĂ A CELOR DOUĂ CAMERE ȘI CE URMEAZĂ
Până la alegerea Biroului Permanent, lucrările Camerei Deputaților sunt conduse de deputatul cu cel mai mare număr de mandate parlamentare exercitate, în calitate de președinte senior, asistat de cei mai tineri 4 deputați, în calitate de secretari. În cazul în care doi sau mai mulți deputați au exercitat același număr de mandate parlamentare, cel mai în vârstă deputat dintre aceștia va conduce lucrările Camerei Deputaților. O prevedere similară este valabilă și în cazul Senatului.
Pentru validarea mandatelor, Camera Deputaților alege în prima sa ședință o comisie compusă din 30 de deputați, care să reflecte configurația politică a Camerei Deputaților, așa cum aceasta rezultă din constituirea grupurilor parlamentare. (2) Comisia de validare funcționează pe întreaga durată a mandatului Camerei Deputaților. În cazul Senatului, numărul membrilor comisiei de validare este 15.
La ambele Camere, componența Comisiei de validare este aprobată cu votul majorității deputaților prezenți.
Comisia de validare, în cel mult 4 zile de la constituirea sa, întocmește un raport în care vor fi nominalizați deputații pentru care se propune validarea, invalidarea sau, după caz, amânarea validării mandatelor, cu motivarea pe scurt a propunerilor de invalidare sau de amânare. Și la Senat, Comisia de validare întocmește un raport în care nominalizează senatorii pentru care propune validarea sau invalidarea mandatelor, cu motivarea propunerilor de invalidare.
Camera Deputaților și Senatul se întrunesc în ședințe separate, de drept, în cel mult 5 zile de la constituirea Comisiei de validare, pentru dezbaterea raportului acesteia. Raportul Comisiei de validare se prezintă de către președintele acesteia plenului.
Camera Deputaților este legal constituită după validarea a două treimi din mandatele de deputați și după depunerea jurământului de către aceștia, prevedere valabilă și în cazul senatorilor.
DEPUNEREA JURĂMÂNTULUI
După constituirea legală a Camerei Deputaților și a Senatului, fiecare deputat și fiecare senator depune în fața plenului Camerei din care face parte, întrunită în ședință solemnă, jurământul de credință față de țară și popor:Jur credință patriei mele România;Jur să respect Constituția și legile țării;Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României;Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor;Așa să mă ajute Dumnezeu. Jurământul de credință se poate depune și fără formula religioasă, care se înlocuiește cu formula:Jur pe onoare și conștiințăși aceasta prefațează jurământul.
Jurământul scris se rostește solemn, se semnează de fiecare deputat sau senator și se încredințează spre păstrare președintelui Camerei.Refuzul de a depune jurământul de credință atrage de drept invalidarea mandatului, de care plenul Camerei ia act.
ALEGEREA CONDUCERII CAMEREI DEPUTAȚILOR
După constituirea legală a Camerei Deputaților se aleg președintele Camerei Deputaților și apoi ceilalți membri ai Biroului permanent al acesteia. Președintele Camerei Deputaților face parte din Biroul permanent al Camerei Deputaților și este președintele acestuia. Din Biroul permanent al Camerei Deputaților mai fac parte 4 vicepreședinți, 4 secretari și 4 chestori.
Președintele Camerei Deputaților este ales pe durata mandatului Camerei, prin vot secret, cu buletine de vot pe care sunt înscrise, în ordine alfabetică, numele și prenumele tuturor candidaților propuși de grupurile parlamentare. Fiecare grup parlamentar poate face o singură propunere. Este declarat ales președinte al Camerei Deputaților candidatul care a întrunit votul majorității deputaților prezenți, cu condiția respectării cvorumului legal. (3) Dacă niciun candidat nu a întrunit votul majorității deputaților prezenți, se organizează un nou tur de scrutin, la care participă cei doi candidați care au obținut numărul cel mai mare de voturi.
Alegerea vicepreședinților, a secretarilor și a chestorilor care compun Biroul permanent se face la propunerea grupurilor parlamentare, în conformitate cu ponderea acestora potrivit configurației politice a Camerei Deputaților și negocierii liderilor grupurilor parlamentare,
Vicepreședinții, secretarii și chestorii Camerei Deputaților sunt aleși la începutul fiecărei sesiuni ordinare, la propunerea nominală prezentată plenului de grupurile parlamentare cărora le-au fost repartizate locurile respective.
ALEGEREA CONDUCERII SENATULUI
După constituirea legală a Senatului se aleg președintele Senatului și ceilalți membri ai Biroului permanent. Biroul permanent al Senatului se compune din: președintele Senatului, 4 vicepreședinți, 4 secretari și 4 chestori. Președintele Senatului este și președintele Biroului permanent.
Apartenența politică a membrilor Biroului permanent, în care se include și președintele Senatului, trebuie să reflecte configurația politică rezultată din alegeri.
Senatorul care a fost ales independent se poate autopropune.
Președintele Senatului este ales, prin vot secret, cu buletine de vot pe care sunt înscrise, în ordinea descrescătoare a mărimii grupului parlamentar, numele și prenumele tuturor candidaților propuși de liderii grupurilor parlamentare. Fiecare grup parlamentar poate face o singură propunere.
Este declarat ales președinte al Senatului candidatul care a întrunit, la primul tur de scrutin, votul majorității senatorilor prezenți.
Dacă niciun candidat nu a întrunit numărul de voturi necesar se organizează noi tururi de scrutin, la care participă primii 2 candidați care au obținut cel mai mare număr de voturi sau, după caz, toți candidații care s-au clasat pe primul loc, la egalitate de voturi, ori primul clasat și toți candidații care s-au clasat pe locul al doilea, cu un număr egal de voturi. Este declarat ales președinte al Senatului candidatul care a obținut votul majorității senatorilor prezenți.
Constatarea rezultatelor votului și întocmirea procesului-verbal se fac de către o comisie constituită din câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar.
Președintele este ales pe durata mandatului Senatului.
Propunerea de repartizare a celorlalte funcții din Biroul permanent se stabilește, după alegerea președintelui, pentru toate sesiunile legislaturii, respectând configurația politică a Senatului rezultată din alegeri, prin negocieri între reprezentanții grupurilor parlamentare.
Numărul de reprezentanți în Biroul permanent al fiecărui grup parlamentar, în care se include și președintele Senatului, trebuie să respecte ponderea numărului de senatori ai fiecărui grup față de numărul total de senatori, la începutul fiecărei sesiuni ordinare.
Propunerile nominale pentru funcțiile de vicepreședinte, secretar și chestor repartizate se anunță în plenul Senatului de către liderii grupurilor parlamentare respective. Lista candidaților propuși pentru funcțiile din Biroul permanent se supune în întregime votului Senatului și se aprobă cu votul majorității senatorilor prezenți.
CE PREVEDE CONSTITUȚIA CU PRIVIRE LA PARLAMENTARI
Organizarea internă
- Fiecare Cameră își alege un birou permanent. Președintele Camerei Deputaților și președintele Senatului se aleg pe durata mandatului Camerelor. Ceilalți membri ai birourilor permanente sunt aleși la începutul fiecărei sesiuni. Membrii birourilor permanente pot fi revocați înainte de expirarea mandatului.
- Deputații și senatorii se pot organiza în grupuri parlamentare, potrivit regulamentului fiecărei Camere.
- Fiecare Cameră își constituie comisii permanente și poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale. Camerele își pot constitui comisii comune.
- Birourile permanente și comisiile parlamentare se alcătuiesc potrivit configurației politice a fiecărei Camere.
Mandatul deputaților și al senatorilor
- Calitatea de deputat sau de senator încetează la data întrunirii legale a Camerelor nou alese sau în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces.
Incompatibilități
În caz de infracțiune flagrantă, deputații sau senatorii pot fi reținuți și supuși percheziției. Ministrul justiției îl va informa neîntârziat pe președintele Camerei asupra reținerii și a percheziției. În cazul în care Camera sesizată constată că nu există temei pentru reținere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri.
