Curtea de Casație a Franței, cea mai înaltă jurisdicție franceză, a respins miercuri recursul fostului președinte al Republicii, Nicolas Sarkozy, pentru corupție și trafic de influență, făcând astfel definitivă condamnarea lui la un an de monitorizare cu ajutorul unei brățări electronice, o premieră pentru un fost șef al statului francez, transmite AFP.
Această pedeapsă, care fusese suspendată până la decizia Curții de Casație, devine acum aplicabilă, astfel încât Sarkozy va fi convocat în fața unui judecător care va stabili termenii purtării brățării electronice, scrie Agerpres.
Nicolas Sarkozy "se va conforma, evident, sancțiunii pronunțate care este de acum definitivă", a declarat pentru AFP avocatul său, Patrice Spinosi.
Însă, "în paralel, el va sesiza în săptămânile următoare Curtea Europeană (a Drepturilor Omului, CEDO), așa cum este de acum în drept să o facă, pentru a obține garantarea drepturilor pe care judecătorii francezi i-au negat-o", a adăugat avocatul.
Această condamnare definitivă pronunțată de Curtea de Casație intervine cu puțin înainte ca Sarkozy să compară, începând din 6 ianuarie și timp de patru luni, la Paris, într-un caz de suspiciuni de finanțare libiană a campaniei sale prezidențiale din 2007.
În dosarul tranșat miercuri, Nicolas Sarkozy a fost condamnat în primă instanță pe 1 martie 2021, apoi în apel pe 17 mai 2023, inclusiv la o interdicție de 3 ani de a fi ales.
De fiecare dată, fostul președinte a fost găsit vinovat că a încheiat în 2014, împreună cu avocatul său de atunci, Thierry Herzog, un "pact de corupție" cu Gilbert Azibert, înalt magistrat la Curtea de Casație, în schimbul unui post onorific în Monaco.
Scopul era ca Azibert să transmită informații și să încerce să influențeze în cazul unui recurs formulat de Sarkozy în afacerea Bettencourt, de donații acordate partidului de dreapta UMP de către moștenitoarea grupului L'Oréal, Liliane Bettencourt (decedată în 2017), și în care justiția a abandonat între timp urmărirea penală.
Clamându-și încă de la început nevinovăția, Sarkozy, Herzog și Azibert au depus recursuri, asupra cărora s-a pronunțat miercuri Curtea de Casație.
În fața acestei Curți, care controlează aplicarea corectă a dreptului și nu fondul dosarelor, avocații au contestat mai ales legalitatea ascultărilor aflate în centrul dosarului.
Avocatul Patrice Spinosi a invocat o hotărâre a CEDO de pe 16 iunie 2016, argumentând că "Nicolas Sarkozy nu poate fi condamnat penal pe baza unor discuții pe care le-a avut cu avocatul său", întrucât acestea nu pot fi "utilizate împotriva sa".
În 2025, Curtea de Casație se va pronunța asupra contestației lui Sarkozy la condamnarea sa la un an de închisoare, dintre care șase luni cu executare, pentru cheltuieli excesive în campania prezidențială pierdută din 2012.
