Statele Unite și câțiva aliați de-ai lor în NATO discută despre o desfășurare a aproximativ câte 1.000 de militari în trei state membre NATO din Europa de Est - România, Bulgaria și Ungaria -, înaintea unei eventuale invazii a Ucrainei de către Rusia, în semn de susținere împotriva unei Moscove tot mai agresive, declară pentru CNN trei oficiali americani la curent cu aceste dscuții.
Între țările care examinează dacă să primească acești militari americani se află România, Bulgaria și Ungaria, arată news.ro.
Este vorba despre desfășurarea a aproximativ 1.000 de militari în fiecare dintre aceste trei țări, la fel ca în cazul grupurilor avansate de luptă staționate în prezent de către Statele Unite în țările baltice și în Polonia, precizează CNN.
Statele Unite și Regatul Unit se află între țările care iau în calcul să desfășoare trupe suplimentare, înaintea unei eventuale invazii ruse a Ucrainei, însă toate cele 30 de state membre NATO doresc acest lucru, potrivit unui diplomat european citat de CNN.
Însă nu toate statele membre NATO sunt pe aceeași lungime de undă în privința gravității amenințării ruse.
Germania, de exemplu, a refuzat să vândă armament Ucrainei.
Astfel, Statele Unite negociază să trimită forțe suplimentare, pe bază bilaterală sau în baza unei ”coaliții voluntare”, cum declară unul dintre oficialii citați.
Obiectvul militar american este ”realizarea capacității” cerute de către aliații NATO din regiune, declara săptămâna trecută alt oficial din domeniul apărării americane.
Forțele americane pot opera, așa cum o fac deja, în mod unilateral în Europa, însă ar putea opera și în cadrul unor structuri NATO existente.
O desfășurare a unor trupe americane mai aproape de Rusia, înaintea unei eventuale invazii a Ucranei, marchează o modificare a poziției administrației americane, care a fost îngrijorată anterior de riscul de a provoca și mai mult Moscova în acest fel.
Această decizie ar putea fi denunțată de Kremlin ca un exemplu al agresivității NATO, de care Rusia s-a folosit pentru a justifica comasarea a zeci de mii de militari la frontiera cu Ucraina.
Un purtător de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, anunța luni că Statele Unite au plasat 8.500 de militari din Statele Unite în alertă, în cazul în care este mobilizată Forța de Reacție Rapidă a NATO, iar forțe americane sunt necesare rapid.
Însă vasta majoritate a acestor militari sunt destinați unor activități susținute de întreaga Alianță Nord-Atlantică.
Statele Unite și NATO au desfășurat deja zeci de mii de militari în Europa, pe care se sprijină în orice desfășurare suplimentară de trupe în state membre NATO din Europa de Est.
Marți, John Kirby a declarat CNN că unii dintre acești militari se află în alertă sporită ”doar pentru nevoile noastre în Statele Unite, pentru a vedea dacă este necesar să continuăm să oferim asigurări pe o bază bilaterală unora dintre aliații noștri NATO din Europa”.
Preșeidntele american Joe Biden a anunțat tot marți că ”ar putea muta unii dintre acești militari, pe termen scurt, din cauză că acest lucru ia pur și simplu timp” și deoarece aliații Statelor Unite din Europa de Est ”au motive de îngrijorare”.
Biden plănuia inițial să vobească săptămâna aceasta despre situația referitoare la Rusia, declară două dintre sursele citate, însă este neclar, acum, dacă va face acest lucru, în contextul în care Casa Albă continuă să încerce să se angajeze diplomatic cu Rusia.
Această planificare militară intervine în contextul în care Statele Unite sunt tot mai îngrijorate de faptul că o invazie rusă a Ucrainei poate avea loc în orice moment și cu un preaviz din scurt.
”Am spus că este iminentă și rămâne iminentă”, a declarat marți o purtătoare de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki.
”Însă, din nou, nu putem să prezicem ce decizie va lua președintele (rus Vladimir) Putin. Suntem în continuare angajați diplomatic în discuții și negocieri”, a adăugat ea.
Oficiali ucraineni au corectat-o marți pe Psaki și au subliniat că situația este ”periculoasă”, dar nu ”iminentă”.
O sursă apropiată conducerii ucrainene a anunțat marți că comandanți militari și serviciilor de informații analizează - oră de oră - imagini satelitare ale forțelor ruse provenind ”de la Statele Unite și de la alte agenții occidentale”, dar că nu constată încă faptul că Rusia ”intră în modul de luptă sau se poziționează de atac”.
În cazul în care se dă ordinul de atac, potrivit acestei surse, Ucraina estimează că sunt necesare una sau două săptămâni pentru ca forțele de lângă frontiera ucraineă să fie pregătite de luptă.
În răspunsul scris pe care oficiali americani îl pot da Kremlinului, începând de miercuri, revendicărilor ruse în domeniul securității, ei nu vor lăsa, probabil, niciun loc unei eventuale negocieri a politicii ușilor deschise a NATO, una dintre revendicările centrale ale lui Vladimr Putin.
Din acest motiv, administrația lui Biden se teme că Moscova va folosi răspunsul Statelor Unite ca un pretext pentru a spune că diplomația a eșuat.
La rândul său, ambasadorul Germaniei la București, Peer Gebauer, afirmă că țara sa "se poziționează în continuare ferm alături de România", în contextul situației actuale de securitate.
Într-un mesaj transmis de reprezentanța diplomatică, ambasadorul subliniază că începând de la mijlocul lunii februarie, Forțele aeriene germane (Luftwaffe) vor participa cu avioane Eurofighter și soldați la măsura Poliție Aeriană Întărită Zona de Sud (Enhanced Air Policing South).
"Împreună cu Italia asigurăm securitatea spațiului aerian al NATO, ca parteneri de încredere, cu o contribuție vizibilă și de înaltă calitate. Aceasta reprezintă un semn clar al solidarității transatlantice și europene", punctează Peer Gebauer.
Potrivit mesajului său, "solicitările privind retragerea trupelor NATO din România și revenirea la situația din anul 1997 trebuie respinse cu fermitate".
"Nu putem da ceasul înapoi cu 25 de ani. Apartenența României la NATO reprezintă o realizare esențială și nu poate fi pusă la îndoială de către terți. Suntem foarte îngrijorați de situația actuală în regiune. Atitudinea Rusiei nu reprezintă doar o amenințare la adresa Ucrainei, ci afectează securitatea întregii Europe. De aceea, o nouă încălcare a suveranității Ucrainei ar atrage după sine un răspuns european ferm și comun", arată Peer Gebauer.
În context, amintește că în această privință, ministrul german al Afacerilor Externe, Annalena Baerbock, s-a exprimat categoric în cadrul reuniunii miniștrilor Afacerilor Externe din statele membre ale Uniunii Europene.
