Ministerul Afacerilor Externe transmite, sâmbătă, că a luat notă cu preocupare de declarațiile lansate recent în spațiul public, inclusiv de ministrul Afacerilor Externe al Ungariei, pe teme ce privesc cooperarea energetică regională și a cerut clarificări, prin Ambasada Ungariei la București, privind motivația acestor opinii. Ministerul Afacerilor Externe consideră că vehicularea unor informații incorecte în ceea ce privește România vine în contradicție cu spiritul Parteneriatului strategic încheiat între România și Ungaria și al relațiilor bilaterale de cooperare, respect și încredere reciprocă firești dintre două state europene, membre UE și NATO.
"Ministerul Afacerilor Externe a luat notă cu preocupare de declarațiile lansate recent în spațiul public, inclusiv de ministrul afacerilor externe al Ungariei, pe teme ce privesc cooperarea energetică regională și a cerut clarificări, prin Ambasada Ungariei la București, privind motivația acestor opinii. Ministerul Afacerilor Externe consideră că vehicularea unor informații incorecte în ce privește România vine în contradicție cu spiritul Parteneriatului strategic încheiat între România și Ungaria și al relațiilor bilaterale de cooperare, respect și încredere reciprocă firești dintre două state europene, membre UE și NATO", arată Ministerul Afacerilor Externe (MAE) într-un comunicat de presă transmis sâmbătă, în contextul în care autoritățile din Ungaria au acuzat România de încălcarea angajamentelor internaționale în privința interconectării conductelor de gaze și asigurării reversibilității fluxurilor de gaz.
MAE spune că partea ungară cunoaște foarte bine, fără îndoială, evoluțiile recente privind investițiile substanțiale făcute în România pentru asigurarea infrastructurii regionale de transport al gazelor și "modul exemplar de cooperare a autorităților române cu companiile interesate de punerea în valoare a resurselor energetice de la Marea Neagră și eforturile României de a asigura în plan regional diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze naturale". În acest sens, Legea privind derularea operațiunilor petroliere pe mare (offshore) este pe agenda prioritară a Parlamentului României și va asigura un cadru stimulativ pentru investițiile în acest domeniu, susține MAE.
"În plus, oficialii din Ungaria sunt, cu siguranță, la curent cu dialogul frecvent și deschis între companiile naționale din România și Ungaria pe aceste teme. Reamintim părții ungare că, la sfârșitul anului trecut, entități din Ungaria au participat la procesul de rezervare a capacității de transport a gazelor naturale pentru segmentul BRUA dintre România și Ungaria. De aceea, organizarea de evenimente publice în România prin care să fie promovate idei contrare acestui spirit de cooperare este nejustificată și inoportună", mai spune MAE.
Ministerul de Externe readuce în atenție anunțul public făcut în 4 iunie de operatorul român de transport al gazelor naturale privind lansarea construcției infrastructurii BRUA faza I pe teritoriul României, care presupune importante fonduri alocate de această companie românească pentru asigurarea conexiunii spre zona Europei Centrale.
"Aceste dezvoltări au loc în condițiile în care partea ungară a evitat să își asume investițiile necesare pe teritoriul său pentru completarea coridorului BRUA conform angajamentelor regionale. De asemenea, reamintim că în aceste zile, la reuniunea regională CESEC organizată sub egida Comisiei Europene, au fost salutate progresele remarcabile ale României în implementarea proiectului BRUA, fapt consemnat în Comunicatul final al reuniunii și subliniat de Comisarul european pentru energie și schimbări climatice, Miguel Arias Canete. România va continua să acționeze cu bună credință pentru îndeplinirea angajamentelor sale în cadrul Uniunii Europene privind Uniunea Energetică, asigurând dezvoltarea infrastructurii de interconectare la nivel regional în domeniul gazelor naturale și va acționa cu fermitate pentru ca obiectivul diversificării surselor de aprovizionare cu gaze să fie îndeplinit", adaugă Ministerul Afacerilor Externe.
Ministrul de Externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a declarat miercuri, la Washington, că aprovizionarea cu energie a Europei Centrale este o problemă de securitate și este necesară menținerea presiunilor asupra României pentru ca țara noastră să înceapă extracția de gaze naturale din Marea Neagră începând din 2022. Declarațiile au fost făcute miercuri, cu ocazia unei vizite la Washington. "În plus, trebuie să se exercite presiuni internaționale pentru a se asigură construirea unor terminale LNG în Europa Centrală", a mai spus ministrul de Externe al Ungariei.
De asemenea, directorul general al transportatorului de gaze din Ungaria, FGSZ, Kristof Terhes, a declarat, la București, că România nu are industrie petrochimică și nu poate folosi gazele ca materie primă, el ironizând țara noastră: "Nu aveți petrochimie, nu puteți folosi gazele naturale ca materie primă. Ce faceți cu gazul? Îl ardeți, faceți un foc mare?".
În 4 iunie, transportatorul național de gaze Transgaz a demarat construcția conductei BRUA, un proiect de interes national, care va lega rețelele de transport a gazelor din Bulgaria și Austria tranzitând România și Ungaria.
Transgaz construiește infrastructura de pe teritoriul României, din coridorul Bulgaria-România-Ungaria-Austria, Faza 1 (BRUA – Faza 1) - un proiect susținut de Comisia Europeană, important la nivel național și regional pentru diversificarea surselor de gaze naturale.
Proiectul BRUA - Faza 1 presupune construcția conductei de transport gaze naturale Podișor-Recaș, în lungime de 479 km. Valoarea totală estimată pentru Faza I este de 478,6 milioane euro.
