Ministrul de Externe, Lazăr Comănescu, afirmă că "potențialele consecințe asupra economiei României" ale aplicării legii dării în plată au fost subiect de discuții cu reprezentanții altor țări. Ministrul confirmă astfel, într-un limbaj diplomatic, informația Profit.ro potrivit căreia ambasadori ai statelor cu bănci importante reprezentate la București au avertizat autoritățile că România va avea de suferit pe plan european dacă aplică legea.
Proiectul de lege privind darea în plată, care permite stingerea datoriei la bancă prin predarea imobilului ipotecat către creditor, a fost aprobat de Parlament la finele anului trecut, dar președintele Klaus Iohannis a cerut parlamentarilor să reexamineze documentul, cu o serie de argumente.
Băncile s-au opus aplicării legii în forma aprobată de Parlament și au susținut că proiectul încalcă directiva europeană privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidențiale și chiar dreptul european.
Pe de altă parte, punctul de vedere al Ministerului Afacerilor Externe (MAE), transmis Profit.ro, este că darea în plată (“datio in solutum”), care permite închiderea un credit ipotecar prin predarea imobilului ipotecat către creditor, este o măsură recomandată de Parlamentul European pentru toate statele membre, iar directiva Uniunii Europene privind creditele ipotecare permite instituirea unei asemenea proceduri.
Într-un răspuns solicitat de inițiatorul legii dării în plată, deputatul Daniel Zamfir, MAE susține din nou acest punct de vedere, arătând totodată că au existat discuții cu "reprezentanții altor țări" privind această lege.
Darea în plată, subiect de discuție cu alte state
Surse oficiale declarau la finele anului trecut, pentru Profit.ro, că ambasadori ai statelor cu bănci importante reprezentante în România au solicitat mai multor autorități din București întâlniri și au avut discuții cu acestea, în care au susținut poziția băncilor cu privire la proiectul privind darea în plată. Diplomații străini au argumentat că este necesar ca proiectul să fie respins, cu argumentul că aplicarea legii ar putea avea consecințe pe plan european pentru România.
Ministrul de Externe, Lazăr Comănescu, confirmă, în răspunsul adresat deputatului, că astfel de discuții bilaterale au avut loc.
"Potențialele consecințe asupra economiei României ale acestei chestiuni au făcut și obiectul unor discuții în plan bilateral", se arată în documentul semnat de ministru.
Potrivit surselor, diplomații străini au prezentat, în aceste discuții, argumente de natură juridică și economică împotriva formei actuale a legii, făcând referire și la consecințe pe plan european.
CITEȘTE ȘI PROPUNERE Darea în plată, aplicabilă și debitorilor deja executați. Băncile pot negocia o lună cu clienții În documentul citat este reluată ideea că darea în plată este permisă de directiva europeană, fiind o prerogativă a fiecărui stat membru să o introducă sau nu în legislația națională.
"În directivă nu este reglementată expres o obligație a statelor membre de a proteja consumatorul atunci când imobilul executat nu stinge creditul garantat cu imobilul suspus executării. O asemenea obligație poate fi însă asumată în temeiul marjei naționale de acțiune rămase statelor membre în contextul în care directiva introduce doar un standard minim de protecție a consumatorului și dacă intenția legiuitorului intern este aceea de a proteja mai strict consumatorul decât prevede actul legislativ european. Prevederile propunerii legislative nu contravin dispozițiilor dreptului UE analizate în materia protecției consumatorilor", este opinia MAE.
CITEȘTE ȘI ANPC renunță la prevederile privind darea în plată în proiectul de transpunere a Directivei creditelor ipotecare Darea în plată, aplicabilă și la bunuri nerezidențiale
În ceea ce privește sfera de aplicare a directivei europene, ministerul amintește că directiva este aplicată contractelor de credit garantate prin ipotecă sau garanție comparabilă, utilizată asupra unui bun imobil rezidențial, și contractelor de credit încheiate cu scopul dobândirii sau păstrării drepturilor de proprietate asupra unui teren sau asupra unei clădiri existente sau proiectate.
"Deși directiva reglementează contractele de credit referitoare exclusiv sau predominant la bunuri imobile rezidențiale, acest lucru nu împiedică statele membre să extindă măsurile luate în conformitate cu prezenta directivă pentru a proteja consumatorii în legătură cu contractele de credit referitoare la alte tipuri de bunuri imobile sau să reglementeze în alt mod asemenea contracte de credit", consideră MAE.
Proiectul legii privind darea în plată a aprins speranțele debitorilor și a agitat bancherii, care profețesc un viitor sumbru pentru creditare în România, pierderi și alte efecte negative.
Parlamentul va rediscuta proiectul în noua sesiune care începe în februarie, iar liderii PNL au precizat că va fi o prioritate a partidului. Liberalii vor propune, de altfel, celorlalte partide parlamentare înființarea unei comisii speciale, la care să fie invitați și reprezentanții băncilor și consumatorilor, pentru a conveni asupra modificărilor care se impun a fi aduse proiectului legii privind darea în plată.
Guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isărescu, se așteaptă ca parlamentarii să pună în acord textul legii cu scopul declarat al acesteia, anume protecția celor care au credite pentru locuințe, și nu a „altora”.
Banca Centrală Europeană spune că această lege ar putea lovi în stabilitatea financiară și, implicit, în economie. Banca de emisiune a zonei euro critică faptul că reglementarea, în forma adoptată de Parlament, se aplică și contractelor în derulare, indiferent de natura creditului, fie că acesta este de consum sau comercial.
