Vicepreședintele JD Vance a acuzat guvernul Danemarcei că „nu investește suficient” în Groenlanda, în timpul unei vizite efectuate vineri la o bază militară americană situată pe teritoriul danez, teritoriu despre care președintele Donald Trump a afirmat în repetate rânduri că ar trebui să devină parte a Statelor Unite.
UPDATE: Danemarca "nu apreciază tonul folosit" de vicepreședintele SUA JD Vance, care a criticat dur presupusa inacțiune a Danemarcei în Groenlanda, a declarat sâmbătă ministrul danez de externe Lars Lokke Rasmussen, citat de AFP.
"Suntem deschiși criticilor, dar pentru a fi complet sinceri, nu apreciem tonul în care au fost exprimate", a transmis șeful diplomației daneze, într-un videoclip în limba engleză postat pe platforma X.
"Nu așa vă adresați aliaților apropiați și încă mai consider că Danemarca și Statele Unite sunt aliate apropiate", a adăugat el.
Știrea inițială:
3 aprilie - Eveniment Profit Health.forum - Sănătate nouă
16 aprilie - Maratonul de Educație Financiară
„Mesajul nostru pentru Danemarca este foarte simplu: Nu ați făcut o treabă bună pentru poporul Groenlandei,” a declarat Vance.
Vicepreședintele a călătorit în Groenlanda împreună cu soția sa, Usha Vance, și cu o delegație de oficiali de rang înalt ai administrației Trump, printre care și consilierul pentru securitate națională Mike Waltz, scrie Yahoo News.
Inițial, Usha Vance anunțase că va merge singură în insulă, dar soțul ei s-a alăturat călătoriei câteva zile mai târziu. Itinerariul vizitei a fost modificat după reacții negative din partea oficialilor groenlandezi și danezi, inclusiv fostul premier al Groenlandei, Múte Egede, care a avertizat în privința unei „agresiuni americane” după anunțarea vizitei.
„Trebuie să înfruntăm gravitatea situației și să recunoaștem că fiecare minut contează, pentru a ne asigura că visul american de a ne anexa țara nu devine realitate,” a declarat Egede într-un interviu acordat unui ziar local duminică.
De la revenirea sa la Casa Albă, Trump și-a fixat ca obiectiv anexarea Groenlandei.
„Avem nevoie de Groenlanda,” a spus el vineri. „Nu este o întrebare de tipul «Crezi că putem trăi fără ea?» Nu putem.”
Deocamdată, Groenlanda aparține Danemarcei. Deși insula a fost tratată ca o colonie timp de sute de ani, cetățenii săi au primit, la sfârșitul anilor 1970, autoritatea de a decide ce se întâmplă în interiorul propriilor granițe. Această autonomie include și dreptul de a alege dacă doresc să rămână parte a Danemarcei, să adere la SUA sau să devină o națiune independentă.
Trump a lansat pentru prima oară ideea de a cumpăra Groenlanda în primul său mandat, însă de la revenirea sa la Casa Albă, în ianuarie, interesul a devenit mult mai intens.
În discursul său adresat Congresului la începutul lunii, Trump a transmis un mesaj „pentru incredibilul popor al Groenlandei”, afirmând că susține cu tărie „dreptul vostru de a vă decide singuri viitorul.” Dar la doar 20 de secunde după această afirmație, a spus că este convins că SUA va obține teritoriul „într-un fel sau altul”. Mai devreme în acest an, a refuzat să excludă preluarea Groenlandei prin forță.
În ceea ce-i privește pe groenlandezi, aceștia par să aibă puțin interes în a adera voluntar la SUA. Sondajele arată că 85% dintre cetățenii insulei se opun ideii, iar aproape jumătate dintre ei consideră că interesul lui Trump pentru Groenlanda reprezintă „o amenințare.”
Egede a spus fără ocolișuri: „Nu vrem să fim americani.” Insula are o nouă conducere, dar poziția față de anexarea de către SUA nu s-a schimbat. Jens-Frederik Nielsen, care a fost învestit ca nou lider al Groenlandei vineri, caută un alt drum pentru țara sa.
„Vrem să fim groenlandezi și vrem propria noastră independență în viitor,” a declarat el la începutul lunii.
Groenlanda nu este o putere economică și nici nu dispune de o armată capabilă să sprijine forțele americane. Populația sa este mică și, evident, nu ar întâmpina cu brațele deschise o preluare americană. Atunci, de ce își dorește Trump Groenlanda cu atâta ardoare, încât a sugerat chiar o acțiune militară împotriva unui aliat NATO?
Teritoriu uriaș
Deși multe hărți exagerează dimensiunea Groenlandei, insula este totuși vastă — cu o suprafață de 836.330 mile pătrate (peste 2,16 milioane km²), este de peste trei ori mai mare decât Texas.
Este considerată cea mai mare insulă a lumii și, dacă ar fi o țară independentă, ar fi a 12-a ca dimensiune de pe glob. Totodată, este teritoriul cu cea mai mică densitate a populației. Peste 80% din cei aproximativ 56.000 de locuitori trăiesc în circa o duzină de orașe de coastă; interiorul vast și acoperit de gheață este practic nelocuit.
Dacă SUA ar adăuga Groenlanda, ar depăși Canada ca suprafață și ar deveni a doua cea mai mare țară din lume — deși tot la mare distanță față de Rusia.
Poziție strategică
Pe lângă dimensiuni, Groenlanda are și o poziție strategică esențială. Rute maritime cheie care leagă Europa de Nord de America de Nord trec pe lângă coastele sale, făcând din insulă un punct critic pentru controlul transportului internațional și al puterii militare în regiunea arctică.
Atât Pasajul de Nord-Vest (de-a lungul Canadei arctice), cât și ruta Arctic Bridge (care leagă Scandinavia și Rusia de coasta de est a Americii de Nord) trec pe lângă sudul Groenlandei.
Pe insulă se află și o bază americană de apărare antirachetă situată mult la nord de Cercul Polar, poziționată ideal pentru a monitoriza — sau intercepta — eventuale rachete rusești îndreptate spre teritoriul american.
Schimbările climatice vor face poziția Groenlandei și mai importantă. În următorii 25 de ani, se estimează că va fi suficientă topire a gheții pentru a deschide Ruta Transpolară, o cale navigabilă directă peste Polul Nord, ce ar scurta rutele maritime dintre Asia și Atlantic.
SUA și aliații săi se află deja într-o competiție cu Rusia și, într-o oarecare măsură, cu China, pentru influență în această zonă în rapidă transformare. Deținerea Groenlandei ar oferi SUA un avantaj colosal în această confruntare geopolitică.
Se topește
Asemenea gheții marine din jurul său, calota glaciară care acoperă interiorul Groenlandei se topește. Aproximativ 2.000 de mile pătrate de gheață (peste 5.000 km²) au dispărut de la suprafața insulei în ultimele patru decenii. NASA numește Groenlanda „canarul din mina de cărbune” al schimbărilor climatice.
Topirea gheții din Groenlanda este unul dintre cei mai importanți factori ai creșterii nivelului global al mărilor. Totodată, încetinește o curentă oceanică majoră cunoscută ca „marele transportor global”, cu potențiale efecte majore asupra vremii din întreaga lume.
Dar acolo unde climatologii văd motive de îngrijorare, alții văd oportunități. Asta deoarece Groenlanda găzduiește rezerve uriașe, dar încă neexploatate, de minerale rare, esențiale pentru producerea unei game largi de tehnologii moderne — de la smartphone-uri și computere, la avioane de luptă și echipamente pentru energia verde.
SUA au fost, în trecut, cel mai mare producător mondial de minerale rare. Astăzi, acel titlu revine Chinei. Pentru a contracara dominația Chinei, liderii americani au căutat să crească extracția internă și să deschidă surse externe. Topirea gheții din Groenlanda ar putea declanșa o „goană după aur” mineral, pe măsură ce devin accesibile depozite valoroase.
În prezent, Groenlanda impune restricții severe asupra exploatării miniere și a interzis complet extracția de petrol și gaze, din motive de mediu. Un control total al insulei ar putea permite SUA să anuleze aceste interdicții, să deschidă noi zone pentru dezvoltare și să captureze o parte mai mare din profiturile rezultate.
Mulți groenlandezi văd în extinderea industriei miniere o cheie pentru viitorul lor economic, dar chiar și cu sprijin local, este posibil ca visul de îmbogățire să nu devină realitate. Străinii au venit în Groenlanda de secole în căutarea resurselor, doar pentru a fi respinși de terenul ostil și de climatul brutal. Unii experți cred că, chiar și cu tehnologia modernă, exploatarea resurselor minerale ale Groenlandei ar putea fi prea dificilă și costisitoare pentru a deveni rentabilă la scară largă.
