Firma Cognyte Software din Israel a câștigat o licitație pentru a vinde programe spion de interceptare unei firme de telecomunicații susținute de statul Myanmar cu o lună înainte de lovitura militară de stat a națiunii asiatice din februarie 2021, potrivit documentelor analizate de Reuters.
Acordul a fost încheiat chiar dacă Israelul a susținut că a oprit transferurile de tehnologie de apărare către Myanmar în urma unei hotărâri din 2017 a Curții Supreme a Israelului, potrivit unei plângeri legale depuse recent la procurorul general al Israelului și dezvăluită duminică, informează News.ro.
În timp ce hotărârea a fost supusă unui ordin rar la cererea statului, iar mass-media nu poate cita verdictul, guvernul israelian a declarat public în numeroase rânduri că exporturile de apărare în Myanmar sunt interzise.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Plângerea, condusă de avocatul israelian pentru drepturile omului, Eitay Mack, care a condus campania pentru hotărârea Curții Supreme, solicită o anchetă penală asupra înțelegerii.
Acesta acuză Cognyte și oficialii din domeniul apărării și ai Ministerului de Externe care supraveghează astfel de tranzacții de ”ajutor și complicitate la crime împotriva umanității în Myanmar”.
Documentele despre înțelegere, furnizate Reuters și Mack de grupul activist Justice for Myanmar, sunt o scrisoare din ianuarie 2021 cu atașamente de la Myanmar Posts and Telecommunications (MPT) către autoritățile locale de reglementare care listează Cognyte drept furnizorul câștigător pentru tehnologia de interceptare și notează că ordinul de achiziție a fost emis ”până la 30 decembrie 2020”.
Programele spion pot oferi autorităților puterea de a asculta apelurile, de a vizualiza mesaje text și trafic web, inclusiv e-mailuri, și de a urmări locațiile utilizatorilor fără asistența firmelor de telecomunicații și internet.
Reprezentanții Cognyte, guvernul militar al Myanmarului și MPT nu au răspuns la multiplele solicitări de comentarii ale Reuters.
KDDI și Sumitomo din Japonia, care dețin participații la MPT, au refuzat să comenteze, spunând că nu au cunoștință de detalii despre interceptarea comunicațiilor.
Procurorul general al Israelului nu a răspuns solicitărilor de comentarii cu privire la plângere. Ministerul Afacerilor Externe nu a răspuns solicitărilor de comentarii despre acord, în timp ce Ministerul Apărării a refuzat să comenteze.
Două persoane care cunosc planurile de interceptare ale Myanmarului au declarat separat pentru Reuters că sistemul Cognyte a fost testat de MPT. Aceștia au refuzat să fie identificați de teama răzbunării de către junta din Myanmar.
MPT folosește programe spion de interceptare, au declarat pentru Reuters o sursă cu cunoștințe directe despre această problemă și trei persoane informate despre această problemă, deși nu au identificat vânzătorul.
Reuters nu a putut determina dacă vânzarea tehnologiei de interceptare Cognyte către MPT a fost finalizată.
Chiar înainte de lovitura de stat, îngrijorarea publiculuidiîn Israel a crescut cu privire la exporturile de apărare ale țării către Myanmar, după o represiune brutală din 2017 a armatei asupra populației Rohingya a țării, în timp ce guvernul lui Aung San Suu Kyi era la putere.
Reprimarea a determinat petiția condusă de Mack, care a cerut Curții Supreme să interzică exporturile de arme în Myanmar.
De la lovitura de stat, junta a ucis mii de oameni, inclusiv mulți oponenți politici, potrivit Națiunilor Unite.
Multe guverne din întreaga lume permit utilizarea a ceea ce se numesc în mod obișnuit ”interceptări legale” de către agențiile de aplicare a legii pentru a prinde infractori, dar tehnologia nu este folosită de obicei fără niciun fel de proces legal, au spus experții în securitate cibernetică.
Potrivit directorilor din industrie și activiștilor intervievați anterior de Reuters, junta din Myanmar folosește programe spion de telecomunicații invazive fără garanții legale pentru a proteja drepturile omului.
Mack a spus că participarea firmei Cognyte la licitație contrazice declarațiile făcute de oficiali israelieni după ce Curtea Supremă a decis că nu au fost efectuate exporturi de securitate în Myanmar.
În timp ce software-ul spion de interceptare este de obicei descris ca tehnologie ”cu dublă utilizare”, în scopuri civile și de apărare, legea israeliană prevede că tehnologia ”cu dublă utilizare” este clasificată ca echipament de apărare.
Legea israeliană cere, de asemenea, companiilor care exportă produse legate de apărare să obțină licențe pentru export și marketing atunci când fac tranzacții.
Plângerea legală spune că orice oficial care a acordat licențe Cognyte pentru tranzacții cu Myanmarul ar trebui investigat.
Reuters nu a putut determina dacă Cognyte a obținut astfel de licențe.
În perioada acordului din 2020, situația politică din Myanmar era tensionată, armata contestând rezultatele alegerilor câștigate de Suu Kyi.
Compania Telenor din Norvegia, care era anterior una dintre cele mai mari firme de telecomunicații din Myanmar, înainte de a se retrage din țară anul trecut, a mai spus într-o informare și un comunicat din 3 decembrie 2020 că este îngrijorată de planurile autorităților din Myanmar pentru o interceptare legală, din cauza garanțiilor legale insuficiente.
Cognyte, listată la Nasdaq, a fost separată în februarie 2021 de compania Verint Systems, un gigant în industria securității cibernetice din Israel.
Cognyte, care a avut venituri anuale de 474 de milioane de dolari pentru ultimul său exercițiu financiar, a fost, de asemenea, interzisă de pe Facebook în 2021, pentru că permite conturile false pe platforma sa, a anunțat proprietarul Facebook, Meta Platforms, într-un raport.
Meta a spus că investigația sa a identificat clienții Cognyte dintr-o serie de țări precum Kenya, Mexic și Indonezia, iar țintele lor includ jurnaliști și politicieni. Nu a identificat clienții sau țintele.
Meta nu a răspuns la o solicitare de comentarii suplimentare.
Fondul suveran al Norvegiei a exclus luna trecută Cognyte din portofoliul său, spunând că statele despre care se spune că sunt clienți ai produselor și serviciilor sale de supraveghere ”au fost acuzate de încălcări extrem de grave ale drepturilor omului”.
Fondul nu a numit niciun stat. Cognyte nu a răspuns public la afirmațiile făcute de Meta sau de fondul suveran al Norvegiei.
