După căderea zidului Berlinului din 1989, părea că frontierele îngrădite și barierele au devenit parte din trecut pentru statele din Europa, iar locuitorii continentului au început să spere într-o eră a integrării și a acceptării. Dar acest lucru nu s-a întâmplat. În schimb, presiunile din partea diverselor formațiuni politice au dus la proiectarea și construirea de noi ziduri în calea imigranților, ziduri de care Donald Trump ar fi mândru.
Ungaria a terminat sâmbătă construcția unui gard metalic cu o lungime de 175 kilometri la granița cu Serbia, unele segmente având sârmă ghimpată – un proiect ce capătă conotații ironice în contextul deciziei din 1989 a guvernului ungar de a dărâma gardul de la frontiera cu Austria și a sprijini eforturile care au dus la dispariția Cortinei de Fier, notează Washington Post.
"Doar ce am dărâmat ziduri în Europa. Nu trebuie să le ridicăm din nou", a declarat în iunie Natasha Bertaud, purtător de cuvânt al Comisiei Europene, după anunțul Ungariei privind construirea gardului la frontiera cu Serbia.
Guvernul de la Budapesta speră să controlexe fluxul de imigranți extracomunitari care intră în țară pe la punctele de frontieră cu Serbia și se îndreaptă spre statele din Vest. Potrivit Reuters, de la începutul anului, peste 140.000 de imigranți au pătruns în Ungaria prin Serbia, majoritatea refugiați sirieni.
CLICK PE IMAGINE PENTRU A O MĂRI
EXPLICAȚIE FOTO:
1. Ceuta și Melilla (teritorii spaniole din Africa de Nord) – ambele au extins gardurile de securitate în 2005
2. Grecia – a terminat construcția gardului în 2012
3. Bulgaria – construcția gardului de securitate va fi încheiată în 2015
4. Calais, Franța – lucrările de extindere au fost completate în 2015
5. Ungaria – construcție terminată în 2015
6. Ucraina – construcția va fi gata în 2018
7. Estonia – construcția programată să înceapă în 2018
(Surse: Schengenvisainfo.com și media)
Ungaria, care face parte din spațiul Schengen, a stârnit un val de proteste pe scena internațională după decizia de a construi gardul la granița cu Serbia, însă nu este singura țară europeană care a luat măsuri pentru stoparea intrărilor ilegale.
În ianuarie, Bulgaria a anunțat că va extinde cu 130 de kilometri gardul de sârmă ghimpată de la granița cu Turcia, lungimea totală a gardului fiind estimată să atingă 166 de kilometri, potrivit Reuters. Gardul ridicat de bulgari se află la mică distanță de cel construit de Grecia în 2012, însă până acum cele două state nu au reușit să limiteze tranzitul imigranților care intră prin Turcia din statele afectate de conflicte armate, printre care Siria, Afganistan și Pakistan.
De asemenea, în orașul francez Calais, autoritățile din Marea Britanie au finanțat recent un proiect de 10 milioane de dolari pentru fortificarea unui gard de securitate la intrarea în tunelul de sub Canalul Mânecii, o altă rută de tranzit folosită de imigranții extracomunitari.
Pascal Aerts, cel care conduce detașamentul de poliție francez însărcinat cu monitorizarea fluxului de imigranți, a declarat pentru BBC că barierele ridicate la Calais nu vor rezolva criza imigranților, ci doar vor duce la apariția de noi rute de tranzit, cel mai probabil prin porturile din Olanda și Belgia.
Nici barierele din jurul enclavelor spaniole Ceuta și Melilla de pe teritoriul Marocului, care au fost extinse semnificativ în 2005, nu au limitat tranzitul imigranților care speră la o viață mai bună în UE.
Însă nu toate zidurile de la frontierele din Europa sunt înălțate pentru a stopa imigrările. În Ucraina, un proiect ambițios pentru a închide granița de aproape 2000 de kilometri cu Rusia, estimat la 250 milioane de dolari, s-a născut din frica de o invazie a rușilor, în contextul confruntărilor din estul Ucrainei care au debutat în martie 2014 și care au dus la moartea a peste 6000 de persoane, potrivit estimărilor O.N.U.
Și Estonia a anunțat că va construi un gard de securitate la frontiera cu Rusia. Pe 27 august, ministerul Internelor din Estonia a declarat pentru AFP că proiectul, cu o lungime totală de circa 110 kilometri, va fi demarat în 2018, construcția gardului fiind estimată să dureze aproximativ un an.
