Guvernul Ponta a preluat puterea în urmă cu trei ani, primăvara anului 2012, cu sprijinul PNL, într-o coaliție denumită Uniunea Social-Liberală, după ce Cabinetul Boc a demisionat tot în urma unor manifestații de stradă, iar Guvernul Ungureanu a căzut în Parlament după doar trei luni, prin moțiune de cenzură.
Prima decizie a Guvernului USL a fost să restituie bugetarilor, eșalonat, banii tăiați de Guvernul Boc din cauza crizei financiare, măsură asumată anterior în fața electoratului și menită să ridice la un nivel înalt imaginea noii puteri în fața votanților bugetari.
Noul Cabinet a decis să restituie bugetarilor și banii luați suplimentar pensionarilor de fosta putere prin contribuții la asigurările de sănătate și să suspende înființarea unei secții în limba maghiară la Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș, care inflamase spiritele pe plan local.
Guvernul Ungureanu pregătise o majorare de 16% a salariilor în sistemul bugetar, pentru vara anului 2012, pe care Guvernul Ponta a împărțit-o în tranșe, lăsând ca 8% din această tranșă să fie alocată chiar după alegerile parlamentare, din noiembrie 2012.
Ca orice guvern care ajunge la putere, și Cabinetul USL și-a impus la conducerea prefecturilor proprii oameni.
Au fost decizii menite să atragă simpatia unei mase largi de populație în perspectiva alegerilor parlamentare din toamna acelui an, în urma cărora USL s-a instalat pe baza votului la guvernare, beneficiind de un vot negativ la adresa PDL și a fostei guvernări, care adoptase măsuri dure din cauza crizei financiare.
Simpatia populației a fost testată înainte de alegeri, în vara anului 2012, când noua putere l-a suspendat din funcția de președinte pe Traian Băsescu, încercând să-l instaleze în locul acestuia pe celălalt lider al USL, Crin Antonescu, față de care Ponta trebuia să își achite datoria pentru preluarea postului de prim-ministru.
Beneficiind de o legislație discutabilă, Băsescu a rămas însă președinte. Voturile pentru demiterea sa au fost mai multe, dar cvorumul de prezență nu a fost suficient.
Ponta a trebuit să facă față unui val de critici internaționale pentru modalitatea de declanșare a procedurii de suspendare și a trebuit să accepte demisia lui Ioan Rus din postul de ministru de Interne, care nu a fost de acord să-și asume numărul de alegători pe care și l-ar fi dorit conducerea USL, astfel încât președintele Băsescu să fie demis.
Băsescu și Ponta au încheiat un acord de colaborare, menținut până în vara anului 2014, când Ponta, care a simțit că nu va putea câștiga alegerile prezidențiale din toamna acelui an având un astfel de acord cu Băsescu, l-a rupt într-un gest simbolic. În final, Ponta tot avea să piardă alegerile prezidențiale, învins de Iohannis.
Până la momentul alegerilor, Antonescu, simțind că PSD îl va sprijini pe Ponta, nu pe el, să candideze la Președinție, va forța ruperea USL, fapt devenit realitate în februarie 2014, urmat imediat de ieșirea liberalilor de la guvernare.
Până atunci, în iunie 2012, la după doar o lună de la preluarea mandatului, Ponta a fost acuzat că și-a plagiat teza de doctorat, dar o comisie aflată în subordinea Ministerului Educației, care și astăzi se ocupă exclusiv de acuzațiile de plagiat în cazul tezelor demnitarilor, l-a absolvit pe premier de vină, deși Universitatea București a considerat îndreptățite acuzațiile și a cerut retragerea titlului de doctor.
În primul an de guvernare, Cabinetul Ponta s-a confruntat cu suspendarea pentru nereguli a mai multor programe finanțate din fonduri europene, plățile pentru beneficiari find blocate timp de mai multe luni. În plus, Guvernul a eșuat în acel an în privatizarea Oltchim, proces transformat într-un spectacol televizat între Ponta și Dan Diaconescu, ambii dornici de capital politic în perspectiva alegerilor parlamentare, iar ulterior a eșuat și în privatizarea CFR Marfă.
După câștigarea alegerilor parlamentare în decembrie 2012, Ponta și-a format un nou Cabinet, care s-a remarcat, în 2013, prin introducerea celebrei “taxe pe stâlp”, respectiv a impozitului pe construcțiile speciale, și a supraacizei la combustibili, care au fost criticate de mediul de afaceri. Din septembrie 2013, Guvernul a redus însă și TVA la pâine, de la 24% la 9%, iar în cursul aceluiași an a fost introdus un impozit de 85% pe profitul obținut din drepturi litigioase pentru imobile naționalizate.
În martie 2014, după ieșirea liberalilor de la guvernare și ruperea USL, pe motiv că Ponta a refuzat includerea în cabinet a lui Klaus Iohannis, ca ministru de Interne, dar și cu funcția de vicepremier, a fost format Guvernul Ponta 3, împreună cu UDMR.
Cum alegerile prezidențiale erau organizate în acel an, Guvernul a redus CAS cu 5 puncte procentuale la angajator.
După alegerile prezidențiale din 2014, pierdute de Ponta, UDMR a ieșit de la guvernare, iar noul și ultimul Cabinet Ponta a modificat radical Codul Fiscal, dintre care cea mai importantă măsură este reducerea TVA de la 24% la 19%, pregătită pentru anul viitor.
Noul Cod Fiscal pregătit de Guvern include și alte măsuri importante, printre care reducerea TVA la 9% la alimente și băuturi, cu excepția alcoolului pentru care au fost reașezate accizele, diferențierea impozitelor pe locuințe în funcție de utilizare, între persoane fizice și firme, modificarea sistemului de impozitare a microîntreprinderilor, cu 1%, 2% și 3% în funcție de numărul de angajați, și ridicarea la 100.000 de euro a plafonului pentru încadrarea în această categorie, reducerea impozitului pe dividende de la 16% la 5%, majorarea la 800 de euro anual a plafonului pentru fiecare persoană în cadrul contribuțiilor la pensiile facultative, modificarea bazei de calcul a CAS pentru persoanele fizice care realizează venituri din activități independente, eliminarea impozitului pe țițeiul din producția internă.
Prin depunerea mandatului, în pofida majorărilor de salarii și pensii pe care le-a decis în detrimentul cheltuielilor bugetare pentru investiții de infrastructură, Guvernul Ponta rămâne restant cu marea promisiune a unei Legi a salarizării, care să pună în raport echitabil salariile din sistemul public.
Pe plan personal, Ponta s-a remarcat prin apetența pentru cursele de Formula 1, părăsind deseori țara pentru a le urmări în direct, și meciurile de baschet, pentru care s-a și accidentat grav la picior, dar și printr-o premieră în istoria României, în care un prim-ministru în funcție este acuzat de către procurori pentru evaziune fiscală.
De asemenea, Ponta a rămas în memoria comunității cu formula de adresare "Fă, Doina", față de ministrul Mediului, pe care premierul a negat-o permanent și categoric, dar care a amintit românilor de începuturile democrației în România, când Ion Iliescu îl gratula cu apelativul "Măi, animalule" pe un jurnalist devenit ulterior primar chiar în partidul acestuia, Radu Mazăre, și el astăzi cu probleme în justiție.
