Birourile de vot au fost deschise, duminică dimineață, în Germania pentru legislativele în care social-democrații și conservatorii își dispută succesiunea Angelei Merkel care va prăsi Cancelaria după 16 ani la putere.
Aproape 60,4 milioane de persoane își pot alege deputații până la ora 18.00 (16.00 GMT). 40% dintre votanți erau încă indeciși cu câteva zile înaintea votului crucial pentru prima economie europeană, arată News.ro.
Social-democrații actualului ministru al Finanțelor Olaf Scholz dețin 25% din voturi, în timp ce conservatorii lui Armin Laschet sunt creditați între 22% și 23%, un scor istoric scăzut, potrivit ultimelor sondaje.
Publicarea primelor estimări la ieșirea de la urne la ora 16.00 GMT nu ar trebui să prevadă victoria: numărul de votanți prin corespondență nu a fost luat în calcul. Numele viitorului cancelar și alcătuirea majorității sale riscă astfel să nu fie cunoscut până duminică seară.
Angela Merkel, care se pregătește să se retragă din viața politică, ar putea rămâne la putere până la sfârșitul anului pentru a încheia programul său actual.
La ultimul ei miting în calitate de cancelar, Merkel, 67 de ani din care 30 în politică, a îndemnat sâmbătă electoratul, la Aix-la-Chapelle, să voteze pentru Laschet în numele „viitorului„ țării.
Mult timp pe locul trei în sondaje, SPD a revenit de la mijlocul lunii august. Greșelile adversarilor săi, tendința centristă și performanța liderului său au permis menținerea pronosticurilor care promiteau unuia dintre cele mai vechi partide ale Europei o moarte lentă.
Fost primar al Hamburgului, candidatul SPD, a condus o campanie fără probleme, neezitând să pozeze în veritabil moștenitor al lui Merkel. Mult timp în fruntea intențiilor de vot, creștini-democrații riscă și ei să se prăbușească pentru prima dată din 1949 sub pragul simbolic de 30%.
Președinte al CDU și al celei mai mari regiuni, Rhenania de Nord-Westfalia, Laschet are reputația de a reveni și de a-și elimina adversarii cei mai duri.
Ideea unei coaliții de stânga, invocată de conservatori, ar putea să-i mobilizeze pe indeciși.
Verzii ar trebui să se mulțumească cu locul trei, având în jur de 17% din voturi. Acest scor ar fi istoric pentru Verzi care nu au depășit pragul de 10% decât în 2009.
Verzii speră să participe la guvernare, dacă este posibil cu social-democrații. Pentru prima dată din anii 1950, sprijinul unei a treia formațiuni ar putea fi necesar. Liberalii de la FDP apar deja ca un potențial candidat la coaliție.
Stânga radicală Die Linke pare a fi pregătită să participe dar va trebui mai întâi să renunțe la citicile contra NATO.
Extrema dreaptă AfD, intrată pentru prima dată în Bundestag acum patru ani, ar trebui să confirme locul în Parlament cu aproximativ 10%, dar rămâne exclusă din orice coaliție care ar rezulta.
