Germania sărbătorește 34 de ani de la reunificare, cu decalaje economice care încă persistă între partea de Est și cea de Vest și cu o creștere a popularității partidelor naționaliste și de extremă dreapta ce îngrijorează în perspectiva alegerilor legislative din septembrie anul viitor formațiunile pro-europene, atât cele reprezentate de coaliția cancelarului Olaf Scholz cât și cele din opoziția de dreapta sau de stânga.
„Unificarea va fi complet desăvârșită numai atunci când situația din Est va fi la fel ca în Vest”, a spus Scholz într-un discurs susținut la Teatrul de Stat Mecklemburg, în orașul Schwerin, relatează agenția EFE. Nerealizarea acestui obiectiv „creează resentimente și frustrare”, a admis în continuare cancelarul social-democrat, referindu-se la promisiunea care a stat în 1990 la baza reunificării Republicii Federale Germane (RFG) și a Republicii Democrate Germane (RDG), aceea că în numai câțiva ani cetățenii germani din Est urmau să atingă aceleași standarde economice și sociale cu cei din Vest, arată Agerpres.
Pe lângă neatingerea acestui deziderat, atmosfera festivă a împlinirii a 34 de ani de la reunificarea condusă la acea vreme de fostul cancelar Helmut Kohl a fost umbrită în special de preocuparea partidelor progresiste pro-europene față de creșterea popularității formațiunii de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) și a celei de stânga nou create Alianța Sahra Wagenknecht (BSW). Deși au ideologii economice opuse, aceste două formațiuni au o orientare social conservatoare și naționalistă, împărtășind aceleași abordări suveraniste și eurosceptice, împotriva migrației ilegale și împotriva comunității LGBT, fiind de asemenea ostile ajutorului oferit Ucrainei în războiul cu Rusia.
Rezultatele acestor partide la recentele alegeri regionale în landurile estice Turingia, Saxonia și Brandenburg și de asemenea la alegerile europarlamentare din iunie au alertat coaliția lui Scholz. Alternativa pentru Germania (AfD) s-a clasat la europarlamentare pe locul doi, cu 15,9% din voturi, în urma Uniunii Creștin-Democrate/Uniunii Creștin-Sociale (CDU/CSU), dar înaintea tuturor celor trei formațiuni din actuala coaliție de guvernare de la Berlin, respectiv Partidul Social-Democrat (SPD) al cancelarului Scholz, Partidul Liber-Democrat (FDP) al ministrului de finanțe Christian Lindner și Verzii titularei Externelor, Annalena Baerbock. Alianța Sahra Wagenknecht (BSW), formațiune scindată din cea de stânga Die Linke, a obținut la scrutinul din iunie 6,2%, un procent mic, dar semnificativ pentru un partid recent creat.
În fața acestei îngrijorări, parlamentari din toate formațiunile pro-europene, respectiv cele trei ale coaliției de guvernare, plus opoziția de dreapta CDU/CSU și cea de stânga Die Linke, pregătesc o moțiune care ar iniția procesul de scoatere în afara legii a partidului AfD, aflat deja sub supravegherea serviciului german de informații interne (Oficiul pentru Protecția Constituției), care l-a clasificat drept partid suspectat de extremism.
Dar cancelarul Scholz s-a arătat însă sceptic asupra acestui demers, care în etapa finală presupune o decizie a Curții Constituționale. Or, precedentele în cazuri similare, care au mai existat și față de alte partide, nu sunt favorabile. Prin urmare, acest proces trebuie pregătit cu multă atenție, „de aceea el nu este acum la ordinea zilei”, a declarat Scholz, adăugând că există în prezent lucruri mai importante de soluționat decât scoaterea AfD în afara legii.
În schimb, în discursul său de joi, el a lansat critici la adresa formațiunilor naționaliste. „Nu doar în Germania de Est avem alegeri în care uneori până la o treime dintre votanți optează pentru o politică națională radicală și autoritară”, a subliniat Scholz, citat de agenția DPA, făcând referire la creștere popularității partidelor anti-sistem pe ansamblul Germaniei.
Populiștii care se împotrivesc democrației liberale aduc prejudicii întregii țări, economiei și reputației sale globale și „va fi mult de lucru pentru a inversa această evoluție”, a susținut cancelarul federal. Totuși, el a apreciat că majoritatea covârșitoare a cetățenilor germani, cei care nu votează cu partidele naționaliste, „sunt oameni rezonabili și decenți”, ei reprezentând un grup mult mai numeros decât cel al radicalilor aflați la periferia societății. „Acesta este un lucru care ne unește astăzi, de Ziua Unității Germane”, a concluzionat cancelarul Olaf Scholz.
