Potrivit acestora, în ședința de duminică, un judecător a cerut amânarea pronunțării și alți trei s-au raliat cererii sale, motivul fiind solicitarea unui punct de vedere prin care Guvernul să clarifice public că legea „nu modifică aspecte ale pensiei de serviciu, ci abrogă efectiv acest drept al magistraților, consolidat de-a lungul timpului printr-o bogată jurisprudență a Curții Constituționale”.
Judecătorii au mai cerut judecătorului-raportor clarificarea soluțiilor propuse pentru fiecare critică de neconstituționalitate formulată, solicitare „ignorată de conducerea Curții”, scrie News.ro.
Luni, 29 decembrie 2025, judecătorii CCR Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc au dat publicității un comunicat în care fac precizări în contextul situației create în cadrul Curții Constituționale cu ocazia judecării dosarului privind pensiile magistraților și al declarației publice a Siminei Tănăsescu, președinte CCR, considerând necesare clarificări, pentru informarea corectă a opiniei publice, potrivit juridice.ro.
„Sesizarea privind obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu a fost înregistrată pe rolul Curții Constituționale vineri, 5 decembrie 2025, la ora 14.45. În aceeași zi, președinta Curții Constituționale, doamna Simina Tănăsescu, s-a desemnat judecător-raportor în cauză și a fixat termen de judecată a dosarului pentru data de 10 decembrie, la mai puțin de trei zile lucrătoare, fapt fără precedent în jurisprudența Curții Constituționale”, precizează cei patru judecători în comunicatul citat.
Aceștia adaugă că la data de 10 decembrie, întrucât raportul întocmit în cauză a fost incomplet, dosarul a fost amânat, iar președinta Curții a fixat noul termen pentru data de 28 decembrie 2025, „într-o zi nelucrătoare, duminica, fapt, de asemenea, lipsit de precedent în procedura de soluționare a obiecțiilor de neconstituționalitate”.
Judecătorii au menționat că, deși judecătorii prezenți la ședință au solicitat amânarea pentru o zi din luna ianuarie, „președinta Curții Constituționale a refuzat să procedeze în mod similar”.
„În ședința de deliberări din data de 28 decembrie 2025, în temeiul art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 (care prevăd că în situația în care un judecător cere să se întrerupă deliberarea pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul dezbaterii și […] cel puțin o treime din numărul judecătorilor Plenului consideră cererea justificată, se va amâna pronunțarea pentru o altă dată), un judecător a solicitat amânarea pronunțării și alți trei judecători s-au raliat cererii sale. Motivul amânării a vizat solicitarea unui punct de vedere prin care Guvernul să clarifice în mod public că legea nu modifică aspecte ale pensiei de serviciu, ci abrogă efectiv acest drept al magistraților, consolidat de-a lungul timpului printr-o bogată jurisprudență a Curții Constituționale. De asemenea, s-a solicitat judecătorului-raportor completarea raportului în sensul clarificării soluțiilor propuse pentru fiecare critică de neconstituționalitate formulată”, se arată în comunicatul citat.
Potrivit sursei citate, cererea „formulată în baza dispozițiilor legale și regulamentare”, a fost „ignorată de conducerea Curții”, care „a refuzat fără justificare” să aplice dispozițiile legii și să fixeze un nou termen de soluționare.
„Prin urmare, patru judecători am părăsit sala de ședință, astfel că au devenit incidente prevederile art. 51 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 care prevăd că instanța constituțională lucrează legal în prezența a două treimi din numărul judecătorilor. De îndată, am depus la cabinetul președintei Curții o cerere scrisă prin care am reiterat aplicarea și respectarea dispozițiilor legale. Ulterior, am fost informați că doamna președintă a fixat termen de soluționare a cauzei pentru a doua zi, în data de 29 decembrie 2025”, precizează magistrații.
Aceștia menționează că, în consecință, absența de la ședința din 29 decembrie „nu a însemnat un blocaj al activității Curții, ci o decizie legată de respectarea regulilor de funcționare și a cadrului legal care guvernează activitatea CCR”.
„Luarea unei decizii într-un ritm accelerat, cu termene stabilite de la o zi la alta, se îndepărtează de la practica obișnuită a Curții și riscă să afecteze calitatea deliberării. Participarea la o astfel de ședință ar fi echivalat cu acceptarea unei proceduri considerate neconforme cu legea și cu regulamentul de funcționare al Curții, și nu cu exercitarea responsabilă a mandatului de judecător constituțional. Respectarea regulilor nu este o formalitate, ci o garanție a corectitudinii și credibilității deciziilor Curții, iar conduita adoptată a avut ca unic scop protejarea acestor principii. În cauze de o asemenea importanță, timpul necesar reflecției și dezbaterii reale este o condiție a bunei funcționări a statului de drept, nu un impediment”, se artă în finalul comunicatului asumat de către cei patru judecători care au fost susținuți de PSD pentru aceste funcții.
Președintele Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, a declarat că nici luni nu a putut fi întrunit cvorumul de ședință pentru a fi luată decizia cu privire la sesizarea ICCJ vizând Legea referitoare la pensiile magistraților. Următorul termen a fost stabilit pentru vineri, 16 ianuarie 2026, ora 10.00, aceasta fiind a treia amânare a discuțiilor privind legea care schimbă condițiile de pensionare pentru magistrați.
Tănăsescu a precizat că studiul de impact solicitat de judecătorii care au părăsit duminică ședința este un document premergător în adoptarea actelor normative, iar Curtea Constituțională are o constantă jurisprudență, în sensul că aceste studii de impact nu sunt „criteriu” pentru analiza constituționalității legilor.
„E o opinie majoritară, opinia minoritară crede că studiile de impact ar putea fi utile în analiza controlului. Dar asta e jurisprudența în momentul de față, deci studiile de impact nu sunt relevante în analiza noastră”, a transmis Simina Tănăsescu.
Pe de altă parte, fostul președinte al Curții Constituționale Augustin Zegrean a susținut că este nevoie „întotdeauna” de un studiu de impact, pentru a se vedea impactul, inclusiv cel financiar, al adoptării legii.
