Amendamentele pregătite de Parlament, și obținute de Profit.ro, pentru modificarea legii care obligă supermarketurile să vândă 51% alimente locale vor menține acest procent, care va deveni însă obligatoriu pentru toți comercianții, iar termenul de "produs românesc" va fi înlocuit cu "produs autohton". Cota obligatorie de produse va trebui să provină dintr-un "parteneriat direct", din care sunt excluși intermediarii, iar furnizorii vor fi taxați pentru o serie de servicii ale marilor comercianți.
Toate documentele menționate în acest articol pot fi furnizate, la cerere trimisă pe profit@profit.ro, abonaților Profit Insider
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată pe Profit Insider
Profit.ro a anunțat în premieră decizia Comisiei Europene, luată la mijlocul lunii februarie, de a declanșa procedura de infringement pentru Legea care obligă marii comercianți să vândă 51% produse locale.
Procedura de infringement constituie un proces care presupune atenționarea unui stat membru UE de către Comisia Europeană pentru încălcarea unei obligații și, ulterior, dacă părțile nu se înțeleg, acționarea statului respectiv în judecată la Curtea Europeană de Justiție, unde țara în cauză este amendată, de obicei, cu o sumă substanțială.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Legea nu a putut intra însă în vigoare, deoarece Guvernul nu a elaborat normele de aplicare necesare acesteia, iar între timp Comisia a declanșat și procedura de infringement.
Acum, parlamentarii au pregătit o serie de amendamente care vor intra în dezbaterea comisiei de agricultură peste două săptămâni și care au scopul de a remedia posbilele încălcări ale dreptului comunitar semnalate de Comisia Europeană.
Deși Comisia Europeană s-a opus cotei de 51%, parlamentarii propun menținerea acesteia
”Comerciantul persoană juridică autorizată să desfășoare activități de comercializare pentru produse alimentare are obligația ca, pentru categoriile carne, ouă, legume, fructe, miere de albine, produsele lactate și de panificație, să achiziționeze aceste produse în proporție de cel puțin 51% din volumul de marfă pe raft, corespunzător fiecărei categorii de produse alimentare, provenite din lanțul alimentar scurt”, prevede legislația actuală, care exclude de la această obligație comercianții care realizează o cifră de afaceri anuală netă sau dețin active totale sub două milioane de euro, echivalent în lei.
Comisia a semnalat însă că o astfel de prevedere ”pune probleme legate de libera circulație a mărfurilor”.
Parlamentarii remarcă la rândul lor că Buxelles-ul consideră expresia ”lanț alimentar scurt” ca fiind asimilată în mod preponderent conceptelor de ”național” sau ”local”, și anume românesc.
"Reprezintă o discriminare împotriva mărfurilor provenite din afara ariei geografice «naționale», «locale» sau regionale. Impactul pare să fie agravat de faptul că trebuie reținută cifra de «cel puțin 51%»", explică chiar parlamentarii în propunerea de amendare a legii.
În pofida acestui fapt, amendamentul menține procentul limitativ de 51%, dar în loc ”lanț de alimentar scurt” este introdus conceptul de ”parteneriat direct”.
”Comerciantul persoană juridică autorizată să desfășoare activități de comercializare pentru produse alimentare are obligația ca, pentru categoriile carne, ouă, legume, fructe, miere de albine, produsele lactate și de panificație, să achiziționeze aceste produse în proporție de cel puțin 51 % din volumul de marfă intrată, corespunzător fiecărei categorii de produse alimentare, provenite din parteneriate directe”, este noua formulare propusă.
Toți vânzătorii vor trebui să asigure 51% din alimente direct de la producători
Expresia ”parteneriat direct” este definită drept ”relația comercială dintre comerciant și cooperativele agricole, asociațiile de producători agricoli, societățile comerciale agricole de producție, comercializare sau producători agroalimentari, exceptând intermediarii, între care se încheie un contract comercial pentru minimum 12 luni”.
Dacă până acum de la această cotă de 51% erau excluși comercianții cu cifră de afaceri mai mică de 2 milioane de euro, excepția este eliminată în noua formă propusă a legii, ceea ce înseamnă că, teoretic, cota va fi obligatorie pentru toate magazinele alimentare.
Modificarea pare să răspundă astfel obiecțiilor Comisiei, care a interpretat că legea pare să discrimineze lanțurile de magazine cu capital străin.
"Datorită particularităților pieței vânzării cu amănuntul din România, aplicarea unui prag de peste 2 milioane euro, echivalent în lei, per magazin autorizat în ceea ce privește cifra de afaceri netă generală sau activele totale deținute pare să conducă la discriminare indirectă împotriva lanțurilor de magazine cu amănuntul cu capital străin. Datele de care dispune Comisia Europeană par să indice faptul că obligațiile se aplică numai lanțurilor de magazine cu amănuntul cu capital străin (cum sunt Kaufland, Carrefour, Auchan, Lidl, Penny Market, Cora, Rewe sau Real) din cauza formatelor respective ale magazinelor din cadrul acestor lanțuri", arăta Comisia Europeană în documentul oficial transmis Guvernului.
Parlamentarii mai prevăd însă că ”metodologia de desfășurare a parteneriatelor directe se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale”.
Totodată, ca și în legea actuală, necesarul de produse alimentare, care nu poate fi asigurat din parteneriate directe, poate fi completat cu produse din afara acestor parteneriate prin ordin al ministrului Agriculturii.
Comercianții vor trebui să asigure în continuare spații distincte pentru ”produsele autohtone” în locul celor ”românești”
Bruxelles-ul mai remarcase că ”aceeași lege prevede, de asemenea, obligația comercianților cu amănuntul de a promova produsele de origine română, limitându-le decizia de natură comercială privind alegerea produselor pe care le oferă, ceea ce contravine libertății de stabilire”.
În această privință, aleșii s-au gândit deocamdată doar la o modificare de natură filologică, propunând doar un termen cvasi-sinonim pentru actualul ”produs românesc”. De asemenea, prevederile legii privind ”carnea românească” vor viza ”carnea autohtonă”.
Dacă, potrivit legii actuale, ”comerciantul este obligat să acorde spații distincte de expunere și vânzare produselor românești”, în propunerea de amendare ”comerciantul este obligat să acorde spații distincte de expunere și semnalizare la raft a produselor autohtone”.
Astfel, autorii amendamentului par să ignore faptul că scopul expunerii, distincte sau nu, la raft a unui produs este cel al ”vânzării” și recurg la înlocuirea acestui termen cu ”semnalizare”, ca și cum un produs autohton ar fi pus pe raft doar cu rol de mostră.
Conform amendamentului, ”produs autohton” înseamnă ”produs obținut pe teritoriul național din materii prime de bază provenite în proporție de 100% din fermele din România, precum și produs alimentar obținut prin procesare pe teritoriul României”.
Propunerile de modificare elimină totodată obligația comerciantului de a organiza evenimente de promovare a acestor produse, conform unui calendar al consiliului local, și doar menționează că un comerciant ”organizează evenimente de promovare a produselor alimentare autohtone”, fără a preciza în ce condiții.
Vor fi reintroduse taxele percepute furnizorilor pentru anumite servicii
Legea actuală prevede că ”este interzis oricărui comerciant să solicite facturarea/ refacturarea și să încaseze de la furnizor taxe și servicii”, dar Comisia Europeană consideră că ”este inoportun, inutil și disproporționat să se interzică facturarea oricăror servicii, chiar și a celor care aduc beneficii reale furnizorului și chiar dacă furnizorul este de acord”.
Răspunzând obiecției, aleșii propun ca de la această interdicție să facă excepție serviciile de transport, depozitare sau alte activități legate de actul comercial al produselor alimentare contractate, care sunt însă solicitate de furnizori și care vor fi cuprinse și notificate clar în anexa contractului.
”Serviciile privind extinderea rețelei de distribuție a comerciantului, amenajările spațiilor de vânzare ale comerciantului sau operațiunile și evenimentele de promovare a activității și imaginii comerciantului nu sunt legate de actul comercial”, este însă o mențiune aparte propusă a fi inclusă în lege.
O altă propunere stabilește că ”rabaturile, remizele, risturnele, notele de creditare și alte reduceri de preț nu vor depăși 8% din prețul de achiziție facturat, cu excepția promoțiilor limitate în timp, propuse de furnizor și agreate de comerciant, în avantajul direct al consumatoruluiˮ.
Termenul de plată al comerciantului către furnizor pentru produsele contractate nu va putea depăși în continuare 30 de zile calendaristice, cu excepția produselor alimentare proaspete, pentru care termenul de plată nu poate fi mai mare de 7 zile calendaristice. Pentru produsele cu data limită de consum mai mare de 60 de zile, un amendament stabilește că termenul de plată se stabilește prin negocierea contractului.
Magazinele nu vor mai fi închise 6 luni, dar amenzile vor fi majorate
Comisia Europeană constatase și că sancțiuni precum suspendarea autorizației de funcționare a comerciantului pe o perioadă de până la 6 luni, în cazul nerespectării legii, ”sunt în mod evident disproporționate, întrucât impactul economic al acestor sancțiuni, și anume închiderea magazinului cu toate consecințele sale, care afectează și angajații, pare în mod clar disproporționat față de infracțiunile sancționate”.
Parlamentarii propun eliminarea acestei sancțiuni de închidere a unui magazin, dar majorează semnificativ cuantumul amenzilor.
Astfel, în cazul unui refuz nelegal al mărfii sau pentru nemodificarea contractelor conform noii legi, amenda nu va mai fi cuprinsă între 50.000-100.000 lei, ci între 150.000-200.000 lei, iar pentru nerespectarea cotei de 51% sau a etichetării privind carnea autohtonă, cuantumul amenzilor va fi majorat de la 100.000-150.000 lei la 200.000-250.000 lei.
Pentru rapiditate, deputații vor aduce modificări unui proiect respins de Senat, iar Guvernul are observații
Eliminarea sancțiunii de suspendare a activității magazinelor este susținută și de Guvern într-un punct de vedere obținut de Profit.ro, care va fi transmis Parlamentului cu privire la un proiect de lege mai vechi, dar cu prevederi asemănătoare impuse comercianților.
Proiectul, elaborat de un fost deputat liberal și respins deja de Senat, propunea limitarea la 5% a serviciilor și discount-urilor facturate ”producătorilor români”, obligarea comercianților să asigure 50% din spațiul de vânzare produselor românești, precum și ridicarea autorizației de funcționare pentru magazinele care nu se conformează.
Din dorința de a modifica mai repede legea, deputații vor aduce amendamentele menționate la acest proiect de lege, asupra căruia Executivul a formulat acum mai multe observații.
Astfel, conform punctului de vedere formulat, Guvernul arată că impunerea unui cuantum al serviciilor facturate ”producătorilor români” este discriminatorie față de alți producători din Uniunea Europeană. Executivul menționează însă că a semnalat Comisiei și o serie de practici neloiale ale marilor comercianți din alte state UE, argumente pe care Profit.ro le-a prezentat pe larg.
Guvernul nu are însă o poziție foarte clară privind obligarea comercianților de vinde o anumită cotă de alimente românești.
În această privință, Executivul amintește doar că, din date oficiale, ”distribuitorii și producătorii precizează că în ultimii ani a crescut consumul de produse românești”, iar creșterea consumului de produse românești ”este strâns legată de îmbogățirea ofertei pe acest segment, de comunicarea din ce în ce mai activă pentru susținerea brandurilor românești și nu în ultimul rând de prețurile competitive și calitatea acestor produse”.
Dincolo de inițiativa legislativă în cauză, Guvernul face referire la prevederile actuale ale legii care impune cota de 51% alimente românești și, în plus față de abrogarea sancțiunii de închidere a magazinelor, arată că se impune și eliminarea obligării comercianților de a organiza evenimente de promovare a produselor românești, conform sesizării Comisiei.
Potrivit informațiilor Profit.ro, toate aceste propuneri de modificare vor fi dezbătute în comisia de specialitate peste două săptămâni.
Toate documentele menționate pot fi furnizate, la cerere, abonaților Profit Insider.
