Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a dispus încetarea procesului împotriva Elenei Udrea, ca urmare a prescrierii faptelor, în dosarul în care fostul ministru primise la instanța de fond o condamnare de 8 ani închisoare pentru instigare la luare de mită și spălare a banilor în legătură cu finanțarea campaniei electorale a lui Traian Băsescu la alegerile prezidențiale din 2009.
Magistrații au pus în aplicare deciziile Curții Constituționale privind prescrierea faptelor, fiind anulată astfel condamnarea de 8 ani aplicată de Curtea de Apel București, arată Agerpres.
În același dosar, Instanța supremă a dispus încetarea procesului penal și în cazul Ioanei Băsescu, fiica fostului președinte Traian Băsescu, fiindu-i anulată o pedeapsă de 5 ani închisoare primită la Curtea de Apel București pentru instigare la delapidare și spălarea banilor.
De asemenea, au fost anulate toate condamnările primite de ceilalți inculpați din dosar: Gheorghe Nastasia (fost secretar general al Ministerului Dezvoltări), care avea o pedeapsă de 6 ani în primă instanță pentru luare de mită; Victor Tarhon (fost președinte al Consiliului Județean Tulcea), care primise la fond 4 ani cu suspendare pentru luare de mită; Ioan Silviu Wagner (director general al companiei Oil Terminal), condamnat în primă instanță la 3 ani cu suspendare pentru delapidare.
Pe latură civilă, instanța a dispus confiscarea sumei de 1,9 milioane lei de la Elena Udrea.
În plus, Ioana Băsescu și Ioan Silviu Wagner trebuie să plătească suma de 119.000 lei către partea civilă Oil Terminal SA.
Decizia instanței este definitivă.
În prezent, Udrea se află închisă la Penitenciarul Târgșor, unde execută o condamnare de șase ani primită în dosarul "Gala Bute".
Conform DNA, în cursul anului 2009, în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale, au fost colectate sume de bani provenite din infracțiuni de corupție, delapidare și evaziune fiscală, care au fost folosite, ulterior, pentru plata unor servicii prestate în campania electorală.
"Legătura dintre persoanele care obțineau banii pe cale nelegală și prestatorii de servicii legate de campanie era realizată de inculpata Udrea Elena Gabriela. Aceasta conducea un staff de campanie informal al unuia dintre candidați și, din această poziție, coordona atât achizițiile de servicii de campanie, cât și persoanele care au acționat ca intermediari pentru plățile realizate, astfel încât sumele de bani să ajungă la societățile prestatoare. Remiterea foloaselor infracționale s-a disimulat prin contracte fictive încheiate cu firme care prestau în realitate servicii în cadrul campaniei electorale, respectiv publicitate stradală, tipărire de afișe, reclame publicate în mass-media, realizarea unor pagini de internet, monitorizarea presei, organizarea de spectacole și prestarea de servicii de consultanță", mai spune DNA.
Concret, în perioada octombrie - noiembrie 2009, Elena Udrea, care îndeplinea funcția de ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului, l-ar fi determinat Gheorghe Nastasia, secretarul general al ministerului, să ceară și să primească suma de 918.864 lei de la reprezentantul unei societăți comerciale (om de afaceri), în schimbul asigurării plății unor contracte pe care societatea respectivă le avea în derulare.
Contractele, în valoare de aproape 50 de milioane de euro, fuseseră încheiate cu autorități locale finanțate de Ministerul Turismului privind construirea de domenii schiabile și telegondole, în cadrul programului "Schi în România".
Anchetatorii arată că, în cadrul acestui program, decontarea cheltuielilor efectuate de societățile comerciale depindea de deciziile ministrului, care stabilea prioritatea plăților. În condițiile în care nu existau reguli scrise, general aplicabile, care să stabilească criteriile de prioritizare și existau diferențe semnificative între finanțarea unor proiecte similare, societățile care executau lucrări depindeau de deciziile Elenei Udrea. Întârzierile la decontare puteau atrage incapacitatea de plată a societăților, în condițiile în care sumele avansate proveneau din credite bancare.
Astfel, conform susținerilor procurorilor relatate de sursa citată, Elena Udrea i-ar fi indicat lui Gheorghe Nastasia atât suma pe care urma să o solicite de la reprezentantul societății comerciale în schimbul asigurării finanțării ce urma să fie aprobată de către minister în contul unor lucrări deja executate de societate, cât și denumirea firmei către care urma să se realizeze plata foloaselor pretinse (a mitei).
În perioada 27 noiembrie - 21 decembrie 2009, omul de afaceri ar fi virat în contul firmei indicate, în două tranșe, suma de 918.864 lei, în baza unui contract fictiv ce avea ca obiect prestarea unor servicii de publicitate, deși societățile administrate de omul de afaceri nu aveau nevoie de o campanie națională de publicitate pentru promovarea unor proiecte locale. În realitate, suma de bani a fost folosită pentru plata unor servicii de publicitate stradală pentru campania electorală.
În aceeași perioadă, Elena Udrea l-ar fi determinat pe Victor Tarhon, președintele CJ Tulcea, să pretindă și să primească de la reprezentantul unei alte societăți comerciale (om de afaceri) suma de 691.029 lei, pentru a asigura buna derulare a unor contracte și efectuarea la timp a plăților. Societatea omului de afaceri încheiase anterior cu CJ Tulcea mai multe contracte finanțate de MDRT.
Astfel, în perioada 26 octombrie - 23 noiembrie 2009, societatea omului de afaceri ar fi virat în conturile a patru firme, în baza unor contracte fictive de consultanță și servicii de publicitate, suma totală de 691.029 lei. DNA susține că nici de această dată serviciile respective nu au fost realizate în realitate, iar sumele de bani au fost folosite pentru plata unor servicii prestate în timpul campaniei electorale.
Procurorii mai arată că, în luna decembrie 2009, Ioana Băsescu i-ar fi cerut lui Silviu Ioan Wagner, director general al unei societăți comerciale cu capital majoritar de stat, să achite o factură fiscală despre care a spus că reprezintă cheltuieli restante din campania pentru alegerile prezidențiale, care se desfășurase în toamna aceluiași an.
În baza acestei solicitări, la data de 30 decembrie 2009, societatea reprezentată de Silviu Ioan Wagner ar fi încheiat un contract fictiv de prestări servicii cu o anumită firmă, în valoare de 419.000 lei, prețul menționat în cuprinsul contractului fiind indicat de Ioana Băsescu, care ar fi și intermediat încheierea tranzacției.
În baza acestui contract, la data de 16 februarie 2010, s-a realizat plata sumei de 119.000 lei, diferența de 300.000 lei nemaifiind virată din dispoziția lui Wagner, ca urmare a faptului că nu a primit niciun document justificativ pentru suma achitată în avans. Și de această dată, serviciile respective nu au fost prestate, societatea reprezentată de Wagner neavând nevoie reală de publicitate (avea un obiect de activitate cu consumatori captivi și nu mai achiziționase niciodată publicitate de asemenea valoare).
Mai mult, firma "prestatoare" nu desfășurase anterior activități comerciale semnificative și nu avea experiență relevantă în domeniul publicității. Pe 19 februarie 2010, la două zile de la încasarea banilor, firma respectivă a virat suma de 100.000 lei către o societate administrată de Giovanni-Mario Francesco, care era în acea perioadă concubinul Ioanei Băsescu.
DNA arată că între cele două societăți nu ar fi existat în realitate niciun fel de operațiuni comerciale, iar prin transferul bancar s-a urmărit exclusiv ascunderea originii infracționale a banilor proveniți din prejudicierea societății de stat reprezentată de Wagner.
În cursul lunii februarie 2010, suma de bani obținută ar fi fost folosită în interes personal de Ioana Băsescu și Giovanni-Mario Francesco pentru achitarea contravalorii unei excursii în Cuba și a cheltuielilor efectuate pe parcursul deplasării, conform DNA.
