În subordinea Parlamentului este dorită organizarea unei structuri militare denumite Garda Națională a României, care va dispune de forțe terestre, infanterie, geniu și artilerie, dar și aeriene, cu elicoptere și avioane de luptă, iar șeful acesteia va fi numit de Biroul Permanent al Senatului.
Prevederile sunt cuprinse într-un proiect legislativ care urmează a fi dezbătut în Parlament și care, dacă ar fi vreodată aprobat de Parlament și apoi promulgat de președinte, ar trebui pus în aplicare în două luni.
Potrivit proiectului inițiat de un parlamentar PSD, Garda Națională a României va funcționa sub controlul Parlamentului, nu sub controlul Ministerul Apărării Naționale, cu care doar va colabora prin două birouri constituite la Statul Major al Forțelor Terestre și Statul Major al Forțelor Aeriene.
Noua structură militară va fi condusă de un inspector șef numit de Biroul Permanent al Senatului, al cărui președinte este chiar președintele Senatului.
Garda Națională a României va avea în compunere atât forțe terestre, cât și forțe aeriene. Forțele terestre vor fi alcătuite din opt brigăzi de infanterie sau brigăzi mecanizate, o brigadă de geniu și o brigadă de artilerie terestră după standarde NATO, organizate pe câte șase batalioane.
Forțele aeriene ar urma să fie alcătuite din opt baze de elicoptere, dotate cu elicoptere de luptă și avioane de transport, precum și cu avioane de vânătoare, care, potrivit proiectului, trebuie să fie “de producție autohtonă”, organizate pe escadrile, patrule și celule.
CITEȘTE ȘI Raport ING: Deficitul bugetar ar urca la 4,4% din PIB în 2017 dacă ar fi aplicate majorările salariale votate în Parlament Brigada de geniu ar urma să fie dislocată în municipiul Deva, iar Brigada de artilerie terestră în municipiul Brăila. Garda Națională va avea totodată opt inspectorate regionale, în București, Craiova, Timișoara, Cluj-Napoca, Brașov, Iași, Focșani și Constanța.
Personalul Gărzii va fi constituit din personal permanent în proporție de 35 % și din personal voluntar în proporție de 65 %, iar personalul permanent încadrat pe bază de contract va proveni din cadrul militarilor trecuți în rezervă și în retragere, cu vârste de până la 65 de ani împliniți.
Autorul legii arată că structurile militare vor funcționa pe timp de pace cu nuclee de mobilizare, încadrate cu militari numai în funcții-cheie, precum comandanți, șefi de stat major, administratori, șoferi, specialiști în tehnică militară.
Voluntarii care vor face parte din Garda Națională ar urma să beneficieze pe lângă indemnizații și de scutirea unor taxe și impozite locale.
CITEȘTE ȘI Fiscul înființează o structură de control pentru comerțul electronic. Deja cere date de la olx, okazii și firme de curierat pentru a afla cine nu achită taxe Conform proiectului, o astfel de structură militară va avea ca atribuții participarea la “acțiuni de luptă pentru respingerea unei agresiuni extreme” și aplicarea “măsurilor planificate la trecerea de la starea de normalitate la starea de alertă sau starea de urgență”, dar și atribuții pentru situații de urgență sau dezastre.
Astfel, personalul Gărzii ar trebui să asigure cercetarea, deblocarea căilor de acces, evacuarea și paza bunurilor materiale și financiare, căutarea, salvarea și evacuarea persoanelor rănite sau dispărute, acordarea primului ajutor medical, evacuarea răniților și persoanelor decedate sau a celor dispărute și găsite în spații greu accesibile sau încărcarea și descărcarea materialelor pentru sinistrați.
Necesitatea înființării unei asemenea structuri militare este argumentată prin faptul că “în contextul reducerii efectivelor Armatei României după 1990 și al integrării în NATO, Garda Națională a României ar deveni o soluție viabilă de întărire a forțelor militare necesare apărării țării în perioada dintre declanșarea agresiunii armate asupra României și intervenția Fortelor Alianței Nord-Atlantice în cadrul apărării colective”.
CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Modificări Codul Muncii: Angajatorul care își remunerează angajații sub salariul minim va risca închisoarea numai în anumite condiții Autorul proiectului invocă însă și “perpetuarea tot mai evidentă in țară noastră a unor fenomene care pot reprezenta potențiale riscuri ale unor dezastre ca urmare a schimbărilor climatice pe plan mondial ori a unor erori umane”.
Printre argumentele menționate se mai numără “necesitatea înființării unei structuri de protecție a populației în situații de urgență”, dar și “evitarea situațiilor de a folosi structurile profesioniste și societățile de pază, decât ca o măsură de ultima instanță pentru rezolvarea situațiilor de criză intemă sau a menținerii ordinei publice pe timpul desfășurării unor evenimente culturale, sportive, religioase”.
