Ucraina a fost implicată în transporturi de produse militare, exportate de alte țări decât România, care au tranzitat sau au fost transbordate prin România anul trecut, după agresiunea Rusiei împotriva țării vecine, reiese dintr-un raport oficial al autorităților de la București, analizat de Profit.ro.
Operațiunile de tranzit și transbordare menționate au avut loc în al treilea trimestru din 2022, potrivit sursei citate.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Documentul nu prezintă detalii despre tipurile de produse militare care au făcut obiectul tranzitului sau transbordării prin România pe relația cu Ucraina, fiind păstrată discreția și asupra valorii acestor operațiuni, precum și asupra identității celorlalte state implicate.
Nu se spune nimic nici despre statutul Ucrainei în aceste operațiuni de tranzit și transbordare prin România, categoriile posibile fiind exportatoare, țară vecină de intrare/ieșire, importatoare, destinatar final.
Ucraina mai este menționată ca țară exportatoare sau țară de tranzit pentru exporturi militare către Bulgaria. România ca atare a exportat oficial cel mai recent produse militare în Ucraina, conform rapoartelor, în 2014, când țării vecine i-a fost livrată ″încărcătură pirotehnică pentru scaun de catapultare″ de 25.000 euro.
Cele mai recente importuri de produse militare efectuate oficial de Ucraina cu România ca țară de tranzit au avut loc în 2021, când ucrainenii au primit un motor de aviație și perclorat de amoniu de 1,28 milioane euro din Bulgaria, mijloace pirotehnice pentru avioane de 3,7 milioane euro din Muntenegru și muniție de 351.000 euro din Turcia
Cât privește exporturile de arme ale României, valoarea acestora s-a ridicat la 198 milioane euro anul trecut, în creștere cu 12% față de 2021 (176,78 milioane euro). Printre țările importatoare nu s-a numărat și Ucraina.
Raportările se referă, potrivit legislației în vigoare, la exporturi de produse militare efectuate de persoane fizice sau juridice rezidente în România și deținătoare de licențe în acest sens, inclusive companii de stat și instituții publice. Ele nu includ operațiunile de export efectuate în legătură cu participarea forțelor din sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională la misiuni, operații, exerciții, activități de instruire și ceremoniale, în afara teritoriului României, precum și cu participarea forțelor armate străine sau a structurilor de aplicare a legii din străinătate care au aprobarea autorităților române pentru intrarea, staționarea, desfășurarea de operațiuni sau tranzitul pe teritoriul României.
Altfel, România a donat Ucrainei echipamente militare începând cu 27 februarie 2022, respectiv din a patra zi a războiului declanșat de Federația Rusă prin invadarea țării vecine, iar costurile donațiilor efectuate de statul român până pe 4 martie sunt rambursate parțial de către Uniunea Europeană, se arată într-un document al Ministerul Apărării Naționale (MapN), analizat de Profit.ro. Conform acestuia, doar în perioada 27 februarie – 11 martie a anului trecut, statele membre UE au efectuat donații militare către regimul de la Kiev în valoare totală de aproape 600 milioane euro.
Ministrul Economiei, Florin Spătaru, întrebat recent la Europa Liberă dacă Ucraina a primit arme sau muniție din România, a răspuns: ″Nu direct″.
Anterior, Spotmedia a scris, citând documente Pentagon Leaks, că din acestea ar reieși că România ″are un rol cheie în ce privește transferul de echipamente venite din Occident″.
″(…) noi sprijinim Ucraina prin tot ceea ce putem, cu tot ceea ce ei au nevoie, într-un sprijin multidimensional și multifațetat, iar în al doilea rând, este clar că Ucraina este foarte mulțumită de sprijinul acesta multidimensional al României″, a declarat recent ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, potrivit News.ro.
Întrebat de ce Polonia anunță în ce fel ajută Ucraina, iar România nu, Aurescu a răspuns: ″Sunt politici pe care fiecare stat în parte le adoptă. Acuma, dacă ne uităm la informațiile legate de sprijinul pentru trainuirea, antrenamentele soldaților ucraineni, nu este nimic ascuns aicea, noi suntem parte a unei misiuni a Uniunii Europene care a fost creată la nivelul Uniunii Europene… este o informație publică pentru că această misiune a fost creată în mod public de Uniunea Europeană, sunt decizii publice, toate statele membre au participat la luarea acestor decizii″.
″Acuma, aceste detalii operaționale sunt, cum să spun, supuse unor rigori care – sigur, eu nu vreau să confirm acum sau să infirm acest lucru, dar încerc să explic rațiunile pentru care nu vorbim despre acest sprijin militar. Sigur, Polonia poate să aibă o altă abordare″, a continuat el.
Întrebat despre faptul că unele persoane ar putea suspecta că nu se vorbește pentru că nu se face nimic, Aurescu a replicat: ″Asta este o chestiune care reprezintă poate un cost secundar față de importanța susținerii Ucrainei să câștige acest război″.
