Camera Deputaților a adoptat proiectul de lege de ratificare a Acordului între Guvernul României și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind cooperarea în domeniul tehnico-militar, aprobat și trimis în Parlament de Executivul Cîțu luna trecută. Documentul a fost semnat în septembrie anul trecut la București de miniștrii Apărării ai celor două state și prevede cooperarea dintre părți în domeniile achiziției, producției, furnizării, reparării și modernizării de armament și tehnică militară.
Proiectul, pentru care cameră decizională este Senatul, a fost adoptat de către Camera Deputaților cu 265 de voturi "pentru", 30 "împotrivă" și 5 abțineri. Voturile contra au venit de la deputații AUR (28), cărora li s-au adăugat Andrei Daniel Gheorghe de la PNL și Daniel Florin Ghiță de la PSD. Cele 5 abțineri au aparținut social-democraților Radu Mihai Cristescu, Romulus Marius Damian, Savu Florin Piper, Ana Loredana Predescu și Marian Iulian Rasaliu.
Alte domenii de cooperare prevăzute în Acord sunt vânzarea de licențe de producție de armament și tehnică militară, cu asigurarea de sprijin tehnic în producție, cercetare-dezvoltare în comun în domeniul tehnico-militar și schimb de rezultate din astfel de activități, precum și schimbul de informații și de experiență în standardizarea, codificarea și controlul calității tehnicii militare în cadrul programelor comune de cooperare.
Potrivit unui document al MApN, varianta inițială a Acordului fusese pregătită pentru semnare încă din 2008, lucru care însă nu s-a mai întâmplat. Ucrainenii au început să reabordeze subiectul abia după 9 ani, în 2017, solicitând o întâlnire la nivel de miniștri ai Apărării pentru semnarea documentului, însă MAE le-a răspuns că este nevoie de reluarea procedurilor inter-instituționale de aprobare, "având în vedere schimbările intervenite în contextul regional de securitate (...)".
CSAT a aprobat semnarea Acordului doar în mai 2020, iar documentul a fost parafat în septembrie anul trecut, în marja evenimentului Black Sea and Balkans Security Forums, desfășurat la București.
Guvernul Cîțu a trimis Acordul în Parlament luna trecută, într-un moment în care Comandamentul militar al Statelor Unite din Europa ridicase nivelul de alertă din cauza îngrijorării cu privire la masarea de trupe și echipamente militare rusești la granița cu Ucraina, iar secretarul de stat de la Washington, Anthony Blinken, reafirmase sprijinul "neclintit" al SUA pentru autoritățile de la Kiev în respectivul context.
Extras din Acord Extras din expunerea de motive a proiectului de Lege de ratificare a Acordului
Președintele Klaus Iohannis a afirmat, într-o declarație de presă susținută la Cotroceni, la finalul Summitului Formatului București (B9), că situația de securitate de la Marea Neagră este îngrijorătoare, drept pentru care NATO trebuie să continue să își întărească postura de descurajare și apărare, în special pe Flancul Estic, în mod unitar și coerent.
„Am avut deosebita onoare de a găzdui astăzi, în format hibrid, al patrulea Summit al Formatului București, cunoscut și ca Formatul B9. Este o inițiativă lansată de România și Polonia, de Președintele Duda și de mine, care și-a demonstrat, în repetate rânduri, – și a confirmat și astăzi – valoarea adăugată în promovarea obiectivelor comune ale aliaților aflați pe Flancul Estic și în susținerea unității Alianței. Mă bucur că România este din nou gazdă a Summitului în acest format, după ce tot la București, în noiembrie 2015, am organizat primul Summit B9. Doresc să îi mulțumesc în mod special Președintelui Duda că a fost prezent la București astăzi pentru a prezida împreună cu mine această reuniune importantă. Doresc să le mulțumesc colegilor mei din statele Formatului București pentru participare și pentru faptul că, împreună, am reușit să avem un dialog foarte consistent și să conturăm acțiunea noastră în perioada imediat următoare, în spiritul indivizibilității securității aliate. Participarea Președintelui SUA, domnul Joseph Biden, și a Secretarului General al NATO, Jens Stoltenberg, a întărit sentimentul unității aliate și a reconfirmat realitatea că statele Formatului București acționează pentru consolidarea securității euroatlantice în ansamblul său și în deplină conformitate cu deciziile adoptate la nivel aliat. Participarea Statelor Unite la cel mai înalt nivel și a conducerii Alianței Nord-Atlantice evidențiază, totodată, faptul că dezvoltările de securitate din regiunea noastră au impact asupra întregii securități euroatlantice”, a afirmat luni Klaus Iohannis.
Participarea președintelui SUA Joe Biden la videoconferință arată încrederea de care se bucură România la Washington, ca aliat și partener strategic, a adăugat șeful statului.
„Pentru România, participarea în premieră a președintelui Biden la Summitul Formatului București este cu atât mai relevantă cu cât anul acesta celebrăm 10 ani de la adoptarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI dintre România și Statele Unite ale Americii. De asemenea, demonstrează încrederea de care se bucură România la Washington, ca partener și aliat puternic. Discuțiile Summitului Formatului București au fost extrem de consistente, după cum se reflectă și în Declarația Comună pe care am adoptat-o la finalul acestei reuniuni. Am subliniat, în schimbul de opinii cu omologii mei, faptul că acțiunile destabilizatoare ale Rusiei din regiune sunt îngrijorătoare și contribuie la menținerea unui accentuat climat de insecuritate”, a completat Iohannis.
El a precizat că au fost discuții și despre situația de securitate de la Marea Neagră asupra căreia NATO trebuie să fie vigilent.
„Situația îngrijorătoare de securitate din Marea Neagră – despre care am discutat pe larg – ne-a dovedit că trebuie să ne menținem vigilența. Așadar, NATO trebuie să continue să își întărească postura de descurajare și apărare, în special pe Flancul Estic, în mod unitar și coerent, de la Marea Baltică la Marea Neagră. De aceea, am pledat – inclusiv în discuția cu președintele Biden – pentru o creștere a prezenței militare aliate, inclusiv a SUA, în România și în sudul Flancului Estic. Mă bucur că președintele Biden s-a referit în intervenția sa la importanța unei Alianțe mai puternice și relevante global și, mai presus de toate, la importanța specială a articolului V din Tratatul de la Washington, pe care Statele Unite ale Americii îl susțin extrem de puternic. De asemenea, împărtășesc ce a spus președintele Biden legat de necesitatea întăririi cooperării transatlantice: Parteneriatul transatlantic acoperă Europa și se întinde nu doar peste Ocean, ci merge până la Marea Baltică și Marea Neagră, acesta fiind cheia de boltă a tot ceea ce am realizat în secolul XX și până acum. Trebuie, de asemenea, să rămânem angajați față de partenerii din Vecinătatea Estică, pentru consolidarea capacităților de apărare și sporirea rezilienței lor în fața provocărilor multiple cu care se confruntă”, a mai spus președintele României.
