Fostul ministru al Economiei Dan Ioan Popescu a declarat, la ieșirea de la DIICOT, că procurorii i-au adus la cunoștință că este urmărit penal în cazul Rompetrol 2, “un dosar mamut, de peste un million de pagini”, dar nu a dat declarație miercuri, urmând să revină în altă zi. Dan Ioan Popescu a precizat, pentru News.ro, că procurorii i-au pus sechestru pe două apartamente, pe terenuri pășune și pe conturi.
“Nu am dat declarație, mi s-a adus la cunoștință urmărirea penală. Este un dosar mamut, iar asta înseamnă poate un milion de pagini. Îl voi consulta și apoi voi da și declarații. (…) Nu eram prieten cu Patriciu, nu am discutat niciodată cu acesta, nu pe acest subiect, că de discutat, se discută”, a spus Dan Ioan Popescu, conform News.ro.
El a precizat că, din informațiile pe care le are, statul nu a pierdut absolut nimic, iar din datoria Rompetrol s-au recuperat peste 200 de milioane de euro până în prezent.
“Acea oră de urgență a fost dată pentru un agent economic care între timp a plătit zece miliarde de euro la bugetul de stat, care asigură șapte mii de locuri de muncă și care, după părerea mea, și-a îndeplinit toate îndatoririle. Statul nu a pierdut absolut nimic. Păi dacă Patriciu a vândut cu trei miliarde de euro, iar statul are 50 la sută, cât a primit statul? (…) Începând cu 2003 s-au plătit câte 25 de milioane de euro anual, cu titlu de dobândă la obligațiuni”, a precizat Dan Ioan Popescu.
Fostul ministru a mai spus că procurorii i-au pus sechestru “pe puținele bunuri pe care le are”, adăugând că a respectat și respectă legea, iar această punere sub acuare i-a afectat imaginea internă și externă.
“Am o imagine externă și relații, nu-mi place acest mod de lucru. Voi reveni la DIICOT când voi avea posibilitatea să studiez dosarul”, a mai spus Dan Ioan Popescu.
Întrebat cum comentează declarațiile date, în calitate de martor, de fostul ministru al Justiției Rodica Stănoiu și de fostul premier Adrian Năstase, în care au prezentat nereguli ale ședinței de guvern în urma căreia s-a dat OUG 118/2003 prin care datoriile bugetare restante ale Rompetrol Rafinare, de aproximativ 603 milioane de dolari, au fost convertite în obligațiuni subscrise de Ministerul Finanțelor, Dan Ioan Popescu a spus: “Ședințele de guvern aveau doar două persoane cu drept de veto: primul ministru și ministrul Justiției. Doar două persoane aveau drept de veto și doar o singură persoană își permitea să introducă anumite documente pe ordinea de zi. Toate aceste chestiuni sunt convins că se vor clarifica”.
La DIICOT au fost, miercuri, și foștii miniștri Sebastian Vlădescu și Gheorghe Pogea, fiind citați pentru a li se aduce la cunoștință că sunt urmăriți penal în dosarul Rompetrol 2.
CITEȘTE ȘI Parlamentarii care și-au angajat rude la cabinete înainte de 2013 nu pot fi sancționați, a decis plenul reunit în unanimitate Fostul ministru de Finanțe Mihai Tănăsescu a fost pus în 17 iunie sub urmărire penală, de către procurorii DIICOT, în dosarul Rompetrol 2, fiind acuzat de complicitate la delapidare.
Președintele Klaus Iohannis a transmis, pe 31 mai, ministrului Justiției cererea de urmărire penală a lui Mihai Tănăsescu, ministru al Finanțelor în perioada 2000 - 2004, Dan Ioan Popescu, ministru al Economiei și Comerțului în perioada 2003 - 2004, Sebastian Vlădescu, fost inistru al Finanțelor în perioada 2005 - 2007, respectiv în perioada 2009 - 2010 și Gheorghe Pogea, ministru al Finanțelor în perioada 2008 - 2009.
Pe 24 mai, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a transmis Parchetului instanței supreme referatul și documentația din care rezultă că cei patru foști miniștri sunt suspectați de comiterea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat și complicitate la delapidare.
“În cauză există suspiciunea rezonabilă că, în perioada septembrie-octombrie 2003, ministrul Finanțelor Publice, Tănăsescu Claudiu Mihai și ministrul Economiei și Comerțului, Popescu Ioan Dan, și-au exercitat cu rea credință atribuțiile de serviciu, în urma unei înțelegeri cu Patriciu Dan Costache, George Philip Stephenson și Nicolcioiu Alexandru, în sensul inițierii și promovării OUG 118/2003 prin care datoriile bugetare restante ale SC Rompetrol Rafinare SA la data de 30.09.2003 în cuantum de aproximativ 603.000.000 USD au fost convertite în obligațiuni subscrise de către Ministerul Finanțelor Publice", informa DIICOT.
Procurorii precizau că, la data de 24 octombrie 2003, în ședința de guvern a fost adoptată OUG 118/2003 cu nerespectarea dispozițiilor HG 555/2001 și a Legii 24/2000, nefiind respectate niciuna dintre etapele obligatorii prevăzute în cele două acte normative.
"În acest sens, de menționat faptul că nota de fundamentare a OUG 118/2003 a fost prezentată pentru avizare Ministerului Justiției la data de 27.10.2003, conținutul acesteia fiind însă diferit de conținutul notei de fundamentare ce a stat la mapa actului normative”, mai arăta DIICOT.
În dosarul Rompetrol 2, procurorii DIICOT au pus sechestru asigurător pe bunuri și acțiuni ale companiilor Kaz Munay Gas, Oilfield Business Solutions și Rompetrol Rafinare, până la suma totală de peste 1,7 miliarde de lei, 290 de milioane de dolari și aproape 35 de milioane de euro.
Anchetatorii au dispus, în 22 aprilie, schimbarea încadrării juridice și efectuarea în continuare a urmăririi penale față de 14 suspecți, pentru constituire a unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu, înșelăciune, delapidare, evaziune fiscală și complicitate la aceste fapte, precum și spălare de bani.
De asemenea, cei 14 suspecți sunt urmăriți penal și pentru manipularea pieței de capital prin tranzacții sau ordine de tranzacționare “care dau sau ar putea da semnale false sau care induc în eroare în legătură cu cererea, oferta sau prețul instrumentelor financiare, care mențin prin acțiunea uneia sau a mai multor persoane acționând împreună, prețul unuia sau al mai multora instrumente financiare, la un nivel anormal ori artificial, utilizare a informației privilegiate”.
Prin aceeași ordonanță s-a dispus introducerea în cauză ca părți responsabile civilmente a Kaz Munay Gas International NV, SC Oilfield Exploration Business Solutions SA și SC Rompetrol Rafinare SA, a precizat DIICOT.
Potrivit procurorilor, în 1998, mai multe persoane au constituit un grup infracțional organizat transfrontalier care a avut drept scop desfășurarea unor ample activități infracționale în vederea inducerii în eroare a autorităților române cu ocazia încheierii și derulării unor contracte de privatizare, folosirea și însușirea sumelor de bani ce erau destinate bugetului consolidat al statului, neevidențierea în actele contabile ale societăților pe care le controlau a operațiunilor comerciale efectuate și a veniturilor realizate, spălarea sumelor de bani rezultați din activitățile infracționale și externalizarea fondurilor astfel obținute din activitățile infracționale.
Anchetatorii susțin că grupul infracțional a urmărit dispariția creanțelor statului din evidența contabilității publice (creanțele Libia și Turkmenistan) delapidarea sumelor cuvenite bugetului de stat și însușirea acestora de către persoane care făceau parte din grupul Rompetrol, în acest sens fiind adoptată în 2003 și o OUG prin care obligațiile bugetare restante ale Rompetrol Rafinare, în valoare de aproximativ 603 milioane de dolari, au fost convertite în obligațiuni subscrise de către Ministerul Finanțelor Publice.
Dosarul Rompetrol 2 este disjuns din cel în care au fost deja condamnate 12 persoane și în care a fost judecat și Dinu Patriciu. În dosarul inițial Rompetrol, Curtea de Apel București i-a condamnat definitiv, în octombrie 2014, pe fostul senator Sorin Roșca Stănescu, la doi ani și patru luni de închisoare, și pe fostul ministru Sorin Pantiș. la doi ani și opt luni de închisoare, în ambele cazuri pedepsele fiind dispuse cu executare. În cazul omului de afaceri Dinu Patriciu judecătorii Curții au încetat procesul penal, ca urmare a decesului acestuia și au lăsat nesoluționată partea civilă legată de acesta.
