Consiliul Legislativ îl contrazice pe ministrul Justiției și arată că dezincriminarea demnitarilor și funcționarilor publici pentru favorizarea infractorului în cazul emiterii sau adoptării de acte normative ar trebui reanalizate. Ministrul Iordache arătase că regimul infracțiunii respective a fost modificat de Guvern după modelul conflictului de interese.
Ordonanța de urgență privind modificarea Codului Penal, aprobată marți seară de Guvern și publicată, în aceeași noapte, în Monitorul Oficial, redefinește abuzul în serviciu, care nu va mai fi sancționat penal dacă prejudiciul este sub 200.000 lei.
Proiectul de OUG care modifică prevederi din Codul Penal și din Codul de Procedură Penală ia în calcul pagubele materiale mai mari de 200.000 de lei în cazul abuzului în serviciu, reducând de la șapte la trei ani de detenție nivelul maxim al pedepsei și eliminând sancțiunea cu interdicția privind ocuparea unei funcții publice.
Printre modificările adoptate marți se mai numără și dezincriminarea favorizării infractorului dacă fapta e săvârșită de un membru al familiei.
Totodată favorizarea infractorului este dezincriminată dacă este vorba de emitere, aprobare sau adoptare de acte normative. Ca urmare, miniștrii, primarii și alți aleși nu vor mai răspunde penal pentru actele pe care le emit.
Mai mult, ministrul Justiției care a promovat ordonanța respectivă nu va putea fi incriminat pentru favorizare în cazul vreunui coleg de partid care s-ar afla în această situație.
Întrebat dacă astfel de prevederi îl pot dezincrimina inclusiv în calitate de ministru, pentru modificările aduse Codului Penal, Florin Iordache a susținut că este o preluare din reglementările actuale privind conflictul de interese.
Consiliul Legislativ, care verifică modul de conformare a proiectelor de legi la standardele legislative în vigoare, arată însă că ministrul Justiției nu are dreptate și nu poate asimila cele două infracțiuni, ba chiar ar trebui să revină asupra acestei modificări a Codului Penal.
"În ceea ce privește soluția neaplicării dispozițiilor referitoare la incriminarea favorizării infractorului în cazul emiterii, aprobării sau adoptării de acte normative, apreciem că norma ar trebuie reanalizată, având în vedere că această infracțiune are un conținut diferit de cel al infracțiunii de conflict de interese, care cuprinde o soluție legislativă similară", a transmis Consiliul Legislativ.
Consiliul a atras atenția totodată că Guvernul nu a argumentat pentru toate modificările aduse Codului Penal necesitatea adoptării lor în regim de urgență, așa cum a stabilit Curtea Constituțională. Potrivit acesteia din urmă, "urgența reglementării nu echivalează cu existența situației extraordinare".