Președintele comisiei pentru afaceri europene a Senatului, Gabriela Crețu, și agentul guvernamental pentru CJUE, Horațiu Radu, au anunțat că România a primit astăzi de la Comisia Europeană notificarea declanșării procedurii de infringement pentru Legea care obligă marii comercianți să vândă 51% produse locale. Profit.ro a anunțat în decembrie că procedura este inevitabilă și va fi declanșată de Comisie.
"Vom respinge pe fond, cel puțin agentul nostru (guvernamental, la Curtea de Justiție a UE - n.red.), infringementul care urmează, dar trebuie să acceptăm că este necesară și o ameliorare a Legii", a arătat, miercuri, președintele comisiei pentru afaceri europene din Senat, Gabriela Crețu.
Agentul guvenamental a confirmat că România a primit astăzi notificarea de infringement din partea Comisiei Europene. Procedura de infringement presupune mai multe etape, inclusiv trimiterea notificării, autoritățile de la București având acum obligația de a trimite în maximum 2 luni un răspuns la argumentele Comisiei.
Procedura de infringement constituie un proces care presupune atenționarea unui stat membru UE de către Comisia Europeană pentru încălcarea unei obligații și, ulterior, dacă părțile nu se înțeleg, acționarea statului respectiv în judecată la Curtea Europeană de Justiție, unde țara în cauză este amendată, de obicei, cu o sumă substanțială.
La acest moment, oficialii de la Bruxelles arată că autoritățile române nu au demonstrat până acum, deși au existat discuții pe această temă, că Legea este justificată.
Comisia Europeană a lansat procedura de infringement și pentru o lege pentru sectorul agricol din Ungaria.
"Confirm ca azi ne-a fost comunicată deschiderea procedurii de infringement pe care nu o privesc ca pe o tragedie. Salutăm această dezbatere unde sunt prezenți toți actorii interesați pe acest subiect. Procedura de infringement trebuie, privită în acest context al dezbaterii, ca o oportunitate pentru amendarea cadrului legislativ corespunzator tuturor exigențelor Comisiei Europene. Noi, Ministerul Afacerilor Externe, prin expertiza pe care o deținem în materie, suntem la dispozitia colegilor din Ministerul Agriculturii si a comisiilor din Parlament in scopul de a avea un cadru legal cât mai bine articulat și care să răspundă atât intereselor economice, cât și exigențelor europene", a declarat agentul guvernamental pentru CJUE, Horațiu Radu, în cadrul unei dezbateri la Parlament.
"În România, marilor comercianți cu amănuntul li se cere să achiziționeze cel puțin 51 % din produse alimentare și agricole de la producătorii locali. Acest fapt pune probleme legate de libera circulație a mărfurilor. Aceeași lege prevede, de asemenea, obligația comercianților cu amănuntul de a promova produsele de origine română, limitându-le decizia de natură comercială privind alegerea produselor pe care le oferă, ceea ce contravine libertății de stabilire (articolul 49 din TFUE). În conformitate cu dreptul UE, restricționarea acestor libertăți este permisă numai în cazul în care există o nevoie justificată pentru a proteja un interes public major, precum sănătatea publică, iar măsurile adoptate nu trebuie să fie mai puțin restrictive. Nici Ungaria, nici România nu au furnizat dovada faptului că măsurile naționale sunt justificate și proporționale", a comunicat Comisia Europeană.
Președintele comisiei de afaceri europene din Senat, Gabriela Crețu, a arătat că, din analiza membrilor comsiei, reiese că legea promovată de Parlament nu a ținut cont de anumite reglementări europene de ultimă oră privind lanțul alimentar scurt, dar că sesizările companiilor adresate de asociațiile de comercianți Comisiei Europene sunt neloiale față de țara în care își desfășoară activitatea.
Potrivit Gabrielei Crețu, problema pe piața de desfacere din România constă în vânzarea de produse nu întotdeauna de cea mai bună calitate, la prețuri mari, în condițiie în care foarte multe produse provin din spațiul extra-comunitar. În acest context, producătorii locali nu găsesc piață de desfacere, iar ponderea importurilor în PIB este de zcee ori ai mare decât media statelor UE.
Conform punctelor de vedere centralizate de comisie, legea ar trebui modificată cu precizări mai clare privind materia primă care stă la baza produselor, cu prevederi privind trasbilitatea produselor și etichetarea acestora sau cu reglementări privind inspecția agro-alimentară a produselor din import.
Parlamentul a aprobat, pe 8 iunie, iar președintele Klaus Iohannis a promulgat, la 11 iulie, o serie de modificări la Legea 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, care obligă marile magazine să vândă în proporție de 51% alimente din producția internă.
Potrivit noii Legi, comercianții cu o cifră de afaceri anuală mai mare de 2 milioane de euro au obligația ca pentru carne, legume, fructe, miere, ouă, lactate și produse de panificație să achiziționeze aceste produse în proporție de cel puțin 51% din lanțul alimentar scurt, adică de pe piața locală. Prin excepție, în lunile de iarnă, decembrie-februarie, legumele și fructele din import pot reprezenta maximum 70% din oferta, pe fiecare categorie, a comercianților menționați. Marile magazine au și obligația de a organiza evenimente de promovare și vânzare a produselor alimentare românești.
