Guvernul demisionar condus de Victor Ponta va asigura interimatul până în momentul învestiturii noului executiv, care va fi format după negocieri privind crearea unei noi (sau aceleiași, poate) coaliții guvernamentale.
Potrivit Constituției, în perioada de interimat, Guvernul Ponta nu poate adopta ordonațe de urgență sau alte acte normative importante și poate ”îndeplini numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului guvern”.
Este dificil de estimat cât va dura interimatul Guvernului Ponta, pentru că totul depinde de rapiditatea cu care se negociază formarea unei noi coaliții. Este puțin probabil ca interimatul Guvernului Ponta să dureze mai mult de 60 de zile, după acest termen președintele Klaus Iohannis având posibilitatea, în cazul în care Parlamentul i-a respins două propuneri de învestitură, să dizolve legislativul și să convoace alegeri anticipate.
Chiar dacă în prezent mingea se află în posesia președintelui Iohannis, care trebuie să desemneze un candidat la funcția de premier, nu este exclus ca un rol decisiv în formarea unei noi coaliții să fie jucat tot de UNPR, partidul condus de cel văzut de demonstranții din piață drept principal responsabil pentru multe din tragediile individuale și colective care au lovit România, Gabriel Oprea. Și asta pentru că într-un comunicat de presă, UNPR susține că-și “reafirmă determinarea de a susține împreună cu coaliția, orice soluție politică care asigură stabilitate României. (…) Este obligația UNPR și, în egală măsură, este obligația tuturor liderilor politici și a tuturor partidelor să găsească soluții care să refacă legatura între alegători și aleși, între contribuabili și instituții, între societate și politică”.
O nouă coaliție sau alegeri anticipate?
Potrivit Constituției, președintele desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate (actuala situație), a partidelor reprezentate în Parlament. Apoi, candidatul pentru funcția de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului și a întregii liste a Guvernului. Programul și lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaților și de Senat, în ședință comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorității deputaților și senatorilor.
Dacă Parlamentul nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură, președintele României poate, după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, să dizolve Parlamentul. În acest caz s-ar ajunge la alegeri anticipate.
