Serviciul Tehnic al Direcției Naționale Anticorupție (DNA) a avut în lucru anul trecut 357 de încheieri emise de instanțe și 42 de ordonanțe provizorii dispuse de procurori pentru interceptări de comunicații și înregistrări ambientale în dosare penale instrumentate de DNA, potrivit raportului privind activitatea desfășurată de instituție în 2017.
"Serviciul tehnic a avut în lucru 357 încheieri emise de instanță, precum și 42 ordonanțe provizorii pentru interceptare comunicații și înregistrări ambientale. S-au efectuat 2.155 procese verbale de redare, referitoare la un număr de 254 dosare penale", se arată în documentul citat.
Prin comparație, în 2016, la DNA au fost primite, în vederea punerii în aplicare, un număr de 718 încheieri emise de către instanțe, atât pentru interceptarea comunicațiilor, cât și pentru înregistrări ambientale, în scădere de asemenea, cu 28% față de 2015, când au fost emise peste 1.000 de astfel de încheieri.
Astfel, activitatea DNA se resimte în continuare de pe urma deciziei Curții Constituționale din 2016, care a scos Serviciul Român de Informații (SRI) din ecuația interceptărilor dispuse în dosare de corupție. După decizie, Guvernul Cioloș a dat o OUG prin care se reglementa efectuarea supravegherii tehnice de către procurori, organe de cercetare penală sau lucrători specializați din cadrul Poliției.
DNA s-a plâns în raportul de activitate precedent, pe 2016, că decizia CCR i-a afectat activitatea.
"Una dintre deciziile Curții Constituționale care a influențat în mare măsură activitatea procurorilor a fost cea prin care s-a constatat că sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” din cuprinsul dispozițiilor art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală este neconstituțională întrucât nu permite subiecților de drept să determine care sunt organele specializate ale statului abilitate să realizeze măsurile dispuse prin mandatul de supraveghere tehnică, măsuri cu un grad ridicat de intruziune în viața privată a persoanelor. Prin adoptarea OUG nr. 6/2016 privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal, a fost stabilită procedura în baza căreia s-a desfășurat în continuare activitatea de supraveghere și a fost suplimentat numărul de polițiști care activează în cadrul Direcției, iar un număr semnificativ de lucrători au fost redirecționați de la activitățile de cercetare penală pe care le desfășurau în mod obișnuit, cu consecințe negative asupra operativității soluționării cauzelor", afirma DNA în raportul pe 2016.
În cel pe 2017, instituția amintește că, în luna iunie 2016, a depus la Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) o propunere de proiect având ca scop consolidarea capacității de investigare a DNA în domeniul tehnicilor speciale de investigare și al perchezițiilor informatice.
"Echipamentele și formarea dobândite în cadrul proiectului vor contribui la atenuarea impactului semnificativ al recentelor modificări legislative cu privire la activitatea DNA, la sprijinirea DNA pentru a păstra rezultatele sale în investigarea fraudelor comise împotriva intereselor financiare ale UE. Propunerea a fost selectată de către OLAF, care va finanța 80% din cheltuielile proiectului, care totalizează 1.088.000 euro. Durata de implementare a proiectului este de 18 luni, începând cu decembrie 2016. Activitățile din cadrul acestui proiect au fost demarate în cursul anului 2017. Astfel, au fost achiziționate parțial echipamentele tehnice, iar 9 reprezentanți DNA (specialiști IT care efectuează percheziții informatice și ofițeri de poliție judiciară) au participat la 5 sesiuni de formare profesională specializate. Restul echipamentelor și cursurilor de pregătire vor fi achiziționate, respectiv organizate, până în iunie 2018", se spune în raport.
Potrivit documentului, DNA a derulat sau are în derulare și alte proiecte similare.
Extras din Raportul de activitate al DNA pe anul 2017
Marți, chiar în ziua prezentării raportului de activitate al DNA de către procurorul-șef Laura Codruța Kovesi, Curtea Constituțională a admis parțial o excepție de neconstituționalitate vizând un articol din Legea privind securitatea națională a României în baza căruia se eliberează mandatele de interceptare pe siguranță națională.
Conform unui comunicat de presă al CCR, a fost admisă excepția de neconstituționalitate privind articolul 3, litera f), care prevede că reprezintă amenințări la adresa securității naționale a României "subminarea, sabotajul sau orice alte acțiuni care au ca scop înlăturarea prin forță a instituțiilor democratice ale statului ori care aduc atingere gravă drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor români sau pot aduce atingere capacității de apărare ori altor asemenea interese ale țării, precum și actele de distrugere, degradare ori aducere în stare de neîntrebuințare a structurilor necesare bunei desfășurări a vieții social-economice sau apărării naționale".
CCR a stabilit că sintagma "aduc atingere gravă drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor români” este neconstituțională.
"Curtea a constatat că legiuitorul trebuie să realizeze o distincție între faptele care aduc atingere gravă drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor și care pot fi calificate drept chestiuni ce țin de dreptul penal, cu consecința incidenței mijloacelor de drept penal și procesual penal, pe de o parte, și acele fapte care sunt îndreptate împotriva drepturilor și libertăților unei colectivități/comunități (de rasă, origine etnică, religie, etc), care, prin numărul de indivizi care îi aparțin, determină amploarea faptelor îndreptate împotriva acesteia, putând reprezenta o amenințare la adresa securității naționale, pe de altă parte. Or, Curtea a observat că sintagma criticată nu realizează această distincție, ci se referă, în general, la atingeri grave aduse drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor români, indiferent de calitatea de subiect individual sau colectiv a acestora. Astfel, din modul de redactare a sintagmei criticate, rezultă că se poate circumscrie unei amenințări la adresa securității naționale orice faptă/acțiune, cu sau fără conotație penală, care afectează un drept sau o libertate fundamentală. Consecința unei atare constatări este folosirea, în toate aceste cazuri, a mijloacelor intruzive circumstanțiate activității specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale ale persoanei, reglementate de Legea nr.51/1991 (de exemplu: interceptarea și înregistrarea comunicațiilor electronice, efectuate sub orice formă; localizarea, urmărirea și obținerea de informații prin GPS sau prin alte mijloace tehnice de supraveghere; interceptarea trimiterilor poștale, ridicarea și repunerea la loc a acestora, examinarea lor, extragerea informațiilor pe care acestea le conțin, precum și înregistrarea, copierea sau obținerea de extrase prin orice procedee, etc).", motivează CCR.
În baza articolului declarat neconstituțional de către CCR se emit mandatele de interceptare pe siguranță națională.
