Cancelarul german Angela Merkel a eșuat în formarea unui nou guvern, după ce negocierile coaliției au fost încheiate dezastruos duminică și există o posibilitate în creștere ca Merkel să demisioneze (de la 0% la 25%), dar cel mai probabil scenariu este organizarea unor noi alegeri în Germania, în următoarele 60 de zile, apreciază Steen Jakobsen, CIO și economist șef al Saxo Bank.
Grupul Saxo Bank (Saxo) este un specialist în investiții și tranzacționare multi-asset ce furnizează tehnologii, instrumente și strategii de tranzacționare și investiții.
Kasparov vine în premieră în România. Detalii AICI
Cele trei opțiuni indicate ca valabile pentru Merkel în această săptămână sunt:
O coaliție națională (șanse 20%): Aceasta presupune repetarea scenariului politic de împărțire a puterii rezultat la ultimele alegeri între SPD și CDU/CSU. E puțin probabil să se întâmple acest lucru, deoarece liderul SPD, Martin Schultz, a candidat pe o platformă “de opoziție”.
Totuși, există șanse, dacă:
• Merkel demisionează. SPD a declarat, prin vocea vicepreședintelui Budenstagului, Thomas Opperman, că, dacă Merkel demisionează, “avem o nouă stare de lucruri”.
• E, de asemenea, de așteptat ca președintele german Frank-Walter Steinmeier să pună presiune pe partidul său, gândindu-se că singura majoritate adevărată constă în coaliția națională.
• E bine știut că actualul ministru de externe (și fost lider SPD), Sigmar Gabriel, e dornic să-și păstreze poziția.
Guvern în minoritate (20%): Asta s-ar întâmpla cu Verzii sau PLD. Nu s-a mai întâmplat acest lucru de la al Doilea Război Mondial încoace și, în vremuri dificile, politicienii germani nu-și doresc un guvern în care moțiunile de cenzură sau voturile de încredere pândesc mereu după colț, apreciază economistul șef Saxo.
În opinia sa, singurul lucru bun în varianta unui guvern în minoritate este că ar produce a treia opțiune: noi alegeri.
Noi alegeri (60%): În momentul de față, este considerată cea mai bună opțiune. Sunt, totuși, câteva proceduri care trebuie clarificate. Prima, Bundestagul trebuie dizolvat, ceea ce se poate întâmpla printr-un vot de încredere. Metoda a fost folosită de cancelarii Brandt, Kohl și Schröder, dar Merkel nu are această opțiune, fiind acum cancelar temporar.
Potrivit articolului 63 din Constituția Germaniei, președintele țării o poate propune pe Merkel cancelar, ceea ce i-ar acorda dreptul de a propune un vot de încredere. Dacă moțiunea e acceptată, președintele are două opțiuni: să o numească pe Merkel cancelar, sau să dizolve Bundestagul. Are 7 zile la dispoziție pentru a lua o decizie, iar noile alegeri ar fi organizate în 60 de zile.
Eșec în slow motion
"Politicienii germani sunt în stare de șoc. Titlul de mai sus a fost dat de Die Zeit, care spunea că părăsirea negocierilor de către PLD a lăsat Verzii și CDU în stare de șoc. Pentru mine, este un alt exemplu de că oamenii s-au săturat de aceleași lucruri și că alegătorii sancționează ideea de “joc la siguranță”, îmbrățișată de multe formațiuni politice", arată analistul.
O altă idee este că, după alegerile din septembrie, alegătorii germani au fost dezamăgiți că problema imigrației nu a fost dezbătută și caută ei soluții și direcții în acest sens, chiar dacă și-au pierdut încrederea în politicieni. La rândul său, cancelarul Merkel a aflat de asemenea că nu se mai poate să nu vorbești despre asta. "Următoarele săptămâni vor fi un apel de trezire pentru politica germană: Merkel ar putea deveni istorie dacă nu se vor organiza noi alegeri sau vom vedea o nouă campanie electorală în care chestiunile expuse mai sus vor costa puterea politicii de centru în favoarea partidelor de extremă dreapta sau stânga", este predicția acestuia.
Blocul politic condus de Merkel a câștigat alegerile din septembrie, dar numeroși votanți au migrat către celelalte partide. La rândul lor, naționaliștii de extremă dreaptă de la Alternativa pentru Germania, ajunși pentru prima dată în Parlament, au promis să lupte împotriva "invaziei străinilor".
