Ascensiunea extremei drepte în România se încadrează în peisajul politic european. În Franța și Polonia, extremiștii au câte 40% din parlament, iar în Austria 30%. Dacă aceste țări au reușit izolarea lor în afara guvernării, în Italia și Olanda au preluat puterea, fără a avea totuși simpatii fățișe pentru Rusia.
Ascensiunea extremei-dreapta în parlamentele naționale ale țărilor UE nu este o noutate, dar, cu excepția notabilă a Ungariei și, într-o oarecare măsură și a Slovaciei, acestea au mai rar simpatii declarate față de Rusia, sau și-au corectat poziția după ce aceasta a invadat Uncraina, în 2022, arată BiziDay.
Franța este guvernată de un guvern minoritar, după alegerile anticipate din vara 2024, în care RM (Mișcarea Națională) a câștigat 31% din parlament. Situația este complicată și de faptul că extrema stângă controlează 10%, iar soarta executivului, învestit cu susținerea RM, atârnă de un fir de păr.
În Olanda, două partide extremiste, PVV (Partidul Libertății) si BBB (Mișcarea Fermierilor) au 30% din parlament și au și făcut guvernul cu alte două partide liberal-conservatoare (centru-drepata). Inițial, PVV, care este declarat eurosceptic, a avut poziții de susținere a Rusiei și a lui Vladimir Putin, dar în ultmii ani a evitat astfel de declarații, adoptând o poziție mai degrabă neutre.
În Austria, FPO (Partidul Libertății) a câștigat 32% din locurile din parlament, la alegerile din această toamnă, dar forțele de centru au reușit izolarea acestuia în afara guvernării.
Polonia, condusă opt ani de partidul de extremă-dreapta, PiS, a reușit la alegerile din acest an să îl scoată de la guvernare, chiar dacă acesta a obținut 36% din voturi. Deși eurosceptic, PiS nu este totuși un partid filo-rus.
Italia este deja de doi ani condusă de o coaliție de dreapta, dominată de partidele cripto-fasciste Fratelli d’Italia și Lega Salvini, care controlează 48% din parlament. Totuși, premierul Giorgia Meloni este o filo-atlantistă declarată și susține puternic Ucraina, în războiul cu Rusia.
Chiar și în Finlanda și Suedia partidele de extremă dreapta au obținut 20-25% din locurile din parlament, intrând la guvernare sau susținând guvernul, dar acestea sunt mai de grabă islamofobe și anti-migrație decât rusofile.
Marele semn de întrebare îl consituie Germania, care va avea alegeri parlamentare anticipate în februarie 2025. Deocamdată, partidul nazist AfD, cu vederi declarat filo-ruse, are 19% în sondaje, dar la acestea s-ar putea alătura și cele ale unui partid populist de extremă dreapta mai mic, BSW, care pare că va trece pragul, ceea ce ar aduce procentul extremiștilor tot spre 30% din parlament. Deși CDU (centru-dreapta) este proiectat acum ca cel mai probabil câștigător al alegerilor germane, nu este clar dacă el va putea asigura guvernarea fără o “mare alianță” cu SPD, cel mai mare partid de centru-stânga, pentru a putea izola forțele extremiste.
