Steve Bannon, cel care a condus campania electorală a președintelui Donald Trump și a fost strateg-șef la Casa Albă, traversează Oceanul Atlantic având ca scop înființarea unei rețele de fundații care să promoveze naționalismul economic în dauna globalismului și care să coaguleze mișcările anti-establishment din Europa. Numită „Mișcarea” („The Movement”), noua sumă de entități ar urma să fie o contrapondere a celei similare finanțate de George Soros. Miza – spune Bannon – este crearea unui curent puternic în opinia publică până la alegerile europarlamentare și crearea unui grup parlamentar la Strasbourg. „Sunt implicat pentru că eu cred în această mișcare naționalistă, populistă”, zice Bannon.
A fost ofițer de marină, bancher de investiții pe Wall Street și regizor la Hollywood. De 10 ani, Steve Bannon este în lupta politică – în tabăra conservatoare și naționalistă – iar cea mai mare izbândă a sa este propulsarea lui Donald Trump la Casa Albă, în urma unei campanii electorale despre care analiștii spun că a condus-o excelent.
După ce a ocupat pasager funcția de strateg-șef în Administrația Prezindețială, Bannon a părăsit-o intempestiv pentru a se întoarce la ce spune că se pricepe mai bine: confruntarea politică. Afirmă că Europa este câmpul de bătălie pentru ideile lui și vine să-l confrunte pe cel dintâi finanțator al globalismului, miliardarul George Soros, chiar cu armele acestuia.
Bannon, absolvent al Universității Harvard și al London School of Economics, a declarat pentru publicația Daily Beast că va pune bazele în Europa a unei rețele de ONG-uri în oglindă cu cea a lui Soros, tocmai pentru promovarea unei mișcări naționaliste și populiste. De altfel, entitatea chiar se va numi „Mișcarea” („The Movement”) și ar urma ca sediul central să fie chiar la Bruxelles. Este o traversare a Atlanticului a revoluției lui Trump.
Scopul? Să conducă o revoltă a dreptei populiste împotriva establishment-ului începând cu alegerile europarlamentare din primăvara viitoare. Dacă acum există organizații, grupuri de lucru și publicații conservatoare și naționaliste care acționează oarecum izolat și cu finanțări reduse, ambiția lui Bannon este de a le da acestora anvergura pe care au căpătat-o entitățile din rețeaua finanțată de Soros a așa-numitei Societăți Deschise și pentru care s-au cheltuit 32 miliarde dolari din anul 1984 și până în prezent. Modelul său este clar miliardarul american: „Soros este strălucit. Este un om rău, dar este strălucit.”
„Am ajuns aici pentru că am permis unei elite globale să ia deciziile”
„Mișcarea” ar urma doar să dea coerență unui fenomen care vine de jos în sus. Oamenii își vor dori să-și ia țările înapoi, națiunile, identitățile, a declarat Bannon pentru postul britanic Channel 4 News. Chiar insistă că nu vine pe un teren virgin. Europa este chiar cu un an și jumătate înaintea Americii în ceea ce privește creșterea curentului naționalist și populist, iar alegerile recente din Ungaria și Italia arată că acesta are elan.
Și la votul pentru Brexit s-a văzut că după un sfert de veac de acceptare a globalismului și a direcțiilor imprimate de elitele autoproclamate, oamenii de rând își reclamă din nou dreptul a-și hotărî destinele. Până acum a fost promovat socialism pentru cei foarte săraci și pentru cei bogați, care au beneficiat de redistribuții, în timp ce clasa de mijloc și muncitorii au fost supuși unor forme foarte brutale de tratament economic și social. În America, 50% dintre familii nu pot pune deoparte 400 de dolari cash pentru a face față cheltuielilor neprevăzute și trăiesc de la un salariu la altul. „Am ajuns aici pentru că am permis unei elite globale să ia deciziile”, a declarat Bannon într-o conferință la Praga.
Capitala Republicii Cehe nu este singurul loc vizitat de cel care a ocupat poziția de șef al publicației conservatoare Breitbart, al 45-lea cel mai vizitat portal din SUA. În lunile mai-iunie el a vizitat Londra, a fost la Paris, unde a vorbit în fața susținătorilor Frontului Național de dreapta împreună cu liderul formațiunii Marine Le Pen, s-a întâlnit în Italia cu ministrul de Interne Matteo Salvini, a conferențiat la Budapesta, pentru ca în iulie să fie la Helsinki alături de Trump la summit-ul pe care președintele american l-a avut cu omologul său rus Vladimir Putin.
Predilecția o are pentru țările în care partidele populiste și naționaliste, cu mesaj clar anti-globalist, au câștig de cauză în alegeri. Sunt denunțate în opinia publică drept fenomene precursoare ale „pericolului populist”, dar pentru Bannon nu este sfârșitul lumii, ci doar un fenomen normal, în care oamenii își vor țările înapoi.
Media – „departamentul de propagandă al elitei globale”
„Proiectul de globalizare pe care l-ați promovat este greșit. Nu a funcționat”, a declarat acesta pentru BBC. Elitele au iubit democrația, atât timp cât au câștigat partide politice favorabile proiectelor lor. Acum, că pierd alegerile, încearcă să anuleze rezultatele fie că este vorba despre boicotarea președinției lui Trump, fie că pun piedici în calea Brexit-ului, a declarat Bannon pentru publicația britanică The Telegraph.
Încearcă să ocolească din nou deciziile luate prin vot. Profită de faptul că oamenii au o viață de trăit, se întorc la muncă, nu se pot angaja politică 24 de ore pe zi și nu-și pot dedica tot timpul luptei ca activiștii neomarxiști finanțați de Soros.
Sunt interesele multinaționalelor cele care îi împing pe globaliști să submineze activitatea celor aleși cu mandat popular contrar, fie la nivel instituțional, fie în media. El însuși, cu activitate în domeniul publicațiilor online, Bannon denunță partizanatul mediei. „Sunteți departamentul de propagandă al elitei globale”, le-a spus celor de la Euronews într-un interviu recent, după cum celor de la ITV le-a zis că sunt parte a elitelor.
Ce este populismul
Prin contrast, populismul și naționalismul nu sunt ceva de speriat, așa cum încearcă aceștia să le zugrăvească. Populismul înseamnă să vrei să aduci înapoi deciziile cât mai aproape de nivelul oamenilor de rând, iar naționalismul spune că statul-națiune este un giuvaer care trebuie șlefuit cu grijă mai degrabă decât ceva are trebuie depășit pentru a se ajunge la proiecte majore precum Uniunea Europeană.
La polul opus, sunt elitele științifice, financiare, manageriale, tehnice, în City-ul londonez și pe Wall Street, corporatiști cărora nu le pasă de omul de rând și pe care îl văd ca pe un oarecare alt factor de producție sau unitate de consum.
Criza financiară din anul 2008 a fost adusă exact de aceste pseudo-elite, grupurile bancare majore au fost salvate cu bani publici, iar acum, pe revenirea economică, sunt tot reprezentanți acestora care realizează cele mai mari câștiguri. „Credeți că acești manageri ale fondurilor de hedging sunt așa de bogați pentru că sunt deștepți?!”, a întrebat Bannon auditorul de la Praga. Nu, răspunde tot el. Ei au beneficiat de inflație și au plătit tot cei care câștigă mai puțin de 45.000 de dolari pe an, clasa de mijloc din SUA, oameni cărora nu le-au mai crescut salariile în termeni reali din anii ‘70. „Concentrarea avuției în America și în Occident este obscenă”, rezumă realitatea cel care în anii 1987-1990 a lucrat ca bancher de investiții la Goldman Sachs pe Wall Street.
Primele înfrângeri ale „Partidului de la Davos”
Acum se conturează o reacție de respingere care vine de jos în sus și căreia „The Movement”, ar urma să-i dea coerență și susținere ideologică. „Sunt implicat pentru că eu cred în această mișcare naționalistă, populistă”, a declarat Bannon pentru BBC.
Are denumirea generală pentru restul spectrului politic, Partidul de la Davos, după denumirea localității montane helvete unde se desfășoară Forumul Economic Mondial și despre care se spune că este locul în care miliardarii se adună să le spună milionarilor cu trebuie să trăiască săracii.
Elitele au fost arogante că deciziile lor sunt cele bune, iar prezumarea lor este că oamenii de rând sunt prea proști ca să nu-și dea seama că trebuie să voteze „Partidul de la Davos”. Acum, totul se întoarce împotriva lor. În Italia, acesta a avut împotrivă 2 treimi din voturi. Este o reacție de respingere ale unor oameni care nu au avut niciodată sentimentul că au dat vreodată votul lor sau au încredințat vreun mandat pentru pierderea suveranității naționale sau abandonarea identităților naționale în cadrul proiectului Uniunii Europene.
„Partidul de la Davos a fost arogant. Partidul de la Davos nu a fost conștient de ce înseamnă pentru oamenii de rând patriotismul, dragostea de țară. Au încercat să dicteze”, spune Bannon.
Ungaria a făcut bine că s-a opus primirii de refugiați. „Imigrația de masă ilegală este o schemă frauduloasă a globaliștilor”
Fostul consilier al lui Trump este de nezdruncinat când reporterii îl zugrăvesc pe premierul Ungariei Viktor Orban drept un lider autoritar, implicat chiar în cazuri de corupție: „Cred că Viktor Orban este un patriot al Ungariei și oamenii din Ungaria sunt cei care trebuie să decidă.”
Îl susține pe Orban pentru că în anul 2015 s-a opus preluării de refugiați. „Oamenii merită să aibă dreptul – așa cum zic Viktor Orban în Ungaria și Donald Trump – să aibă suveranitate, să aibă control asupra granițelor.”
Este o componentă a naționalismului economic pentru că aducerea de imigranți slăbește coerența națiunii, pune în inferioritate muncitorii locali și este dorită de corporații doar pentru a plăti mai slab forța de muncă. „Imigrația de masă ilegală este o schemă frauduloasă a globaliștilor pentru a pune presiune pe salarii”, zice Bannon. „Capitaliștii și globaliștii vor forță de muncă nelimitată.”
De fapt, în centrul campaniei electorale pe care a condus-o acum 2 ani a fost chiar promisiunea privind recâștigarea pentru economia americană a locurilor de muncă pierdute prin dezindustrializarea unor zone, iar clpul cu mesajul final chiar a avut imagini cu lacăte pe fabricile închise în SUA. Interesant este că în respectivul clip candidatul Trump vorbea despre faptul că este în fruntea unei mișcări, formulare similară cu denumirea a noii rețele de ONG-uri pe care a anunțat-o Bannon.
Orban a făcut în Ungaria exact opusul cancelarului Germaniei care a invitat imigranții. Despre Angela Merkel, fostul consilier al lui Trump spune că „va rămâne în istorie drept cea mai rea figură politică în secolul XXI pentru ce a făcut Europa”.
Când reporterul Euronews îi spune că premierul Ungariei este contestat puternic pentru politici autoritare de către organizații non-guvernamentale, Bannon devine vehement. „ONG-uri?! Prin ONG-uri vreți să spuneți Soros... George Soros este unul dintre cei mai malefici oameni din lume. George Soros, din prima zi în Statele Unite, a încercat să distrugă SUA...”
Afirmă că are mai multă încredere în votul ungurilor decât în rețeaua de ONG-uri a lui Soros: „Cetățenii Ungariei au votat covârșitor pentru a susține aceste politici. Vor suveranitate, vor să-și mențină țara intactă.”
Nu acceptă argumentul că votul a venit pe fondul unei informări inegale, după suprimarea de facto a unor publicații de opoziție. Bannon afirmă că trăim în epoca informației infinite și este este exclus faptul că votul nu a fost în cunoștință de cauză. „Oamenii din Ungaria știu ce se întâmplă. Spuneți că oamenii sunt ignoranți?!”, i-a spus Bannon reporterului de la Channel 4 News. „Nu pot să fiu de acord cu asta. Oamenii sunt pe deplin informați.”
„Proiectul federal al UE a murit”
În ansamblu, vede în mișcarea populistă din Europa o reacție care transcede stânga și dreapta de a recâștiga suveranitatea și de a întoarce decizia politică acolo unde aceasta își răsfrânge efectele, și chiar o aseamănă sub acest aspect cu Revoluția Americană.
The Movement nu-și propune să doboare Uniunea Europeană, dar aceasta se va schimba într-o uniune a națiunilor. „Proiectul federal al UE a murit”, spune Bannon. Uniunea Europeană va fi o colecție de state naționale robuste.
Strigăt de luptă de la un „bătăuș de stradă”
Avertismentul fostului consilier al lui Trump este, însă, clar, că elitele nu vor ceda controlul. „Nu vă vor da țara înapoi! Va trebui să luptați să o luați înapoi zi de zi, fie că este în Italia, în Franța, în Anglia sau în Statele Unite”, a declarat acesta într-o emisiune radio realizată de principalul promotor al Brexit-ului, politicianul britanic Nigel Farage.
„Este un război! Este un război pentru control, este un război pentru omul de rând. Ei luptă! Uitați-vă la Soros și la ONG-urile sale!”, ridică alerta Bannon. El a afirmat de mai multe ori că vrea să rămână în spatele camerelor și să conducă lupta mai degrabă din umbră, lăsând scena politicienilor dedicați. Pus să se autocaracterizeze, acesta a declarat de mai multe ori în ultimii ani că este un „bătăuș de stradă” („street fighter”).
Fostul ofițer de marină crede că și acum va fi echivalentul unei lupte corp la corp și că acum trăim o etapă de puternică diviziune care nu va putea fi surmontată printr-un elan al concordiei. Miza este mare pentru că vin cucereri importante ale tehnicii în domeniul colectării de date în masă și în domeniul inteligenței artificiale, unde decizia nu poată fi lăsată doar la nivelul unor elite imorale, ci va fi nevoie și de o implicare a oamenilor de rând. „Sunt momente în istorie când nu te poți reuni cu toată lumea. Și eu nu vreau asta. Vreau ca tabăra noastră să câștige și putem să câștigăm dacă suntem la fel de duri și de neobosiți pe cât sunt ei”, conchide Bannon.
