Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) au declanșat, miercuri dimineața, 7 percheziții în București și în localitățile limitrofe, la sediul UTI Grup din aeroportul Henri Coandă-Otopeni și la domiciliile unor suspecți, în cadrul unui dosar de spălare de bani și evaziune fiscală, au declarat surse judiciare, citate de Agerpres.
Prejudiciul calculat depășește 21 de milioane de lei. În acest caz sunt vizați vicepreședintele UTI, Ion Obloja, și mai mulți membri ai familiei sale, arată și news.ro.
Conform ultimei surse citate, vicepreședintele UTI împreună cu membri ai familiei sale au înființat mai multe societăți comerciale cu obiect de activitate prestarea unor servicii.
Contractele și implicit facturile emise de aceste firme erau fictive și aveau ca unic rol să reducă profitul și baza de impozitare a grupului UTI. Banii, în cele mai multe dintre cazuri, erau retrași în numerar de către membrii grupării, potrivit anchetatorilor.
Surse din cadrul anchetei au declarat că urmează să fie instituit sechestru asigurator în cazul a peste 50 de proprietăți imobiliare, dar și pe autoturisme de lux, care ar fi fost obținute prin inginerii financiare.
UTI a precizat într-un comunicat că persoana menționată ca fiind vice președinte UTI și vizată direct de anchetă a încetat orice relație cu grupul UTI încă din 2011, iar grupul de firme UTI nu a făcut obiectul acțiunilor întreprinse de autorități astăzi și nu au avut loc percheziții la niciun sediu UTI.
"Asigurăm opinia publică că vom coopera cu autoritățile în vederea stabilirii adevărului, furnizând orice informație este solicitată de organele de anchetă", transmite grupul.
Conform Agerpres, din primele date ale anchetei rezultă că, în perioada 2009 — 2011, Ion Obloja, vicepreședinte al UTI, a inițiat un grup infracțional la care au aderat ulterior și alte persoane, prin care s-a urmărit eludarea plății obligațiilor fiscale datorate bugetului statului și obținerea unor venituri ilegale.
Ion Obloja a constituit grupul infracțional împreună cu tatăl său, fratele său, Dorel Obloja, și soția sa, Sorina Luminița Obloja, care dețineau la aceea dată și calitatea de asociați/administratori în mai multe societăți comerciale, ce aveau ca obiect de activitate prestări servicii.
CITEȘTE ȘI Parlamentarii au o nouă idee: Infractorii scapă de închisoare pentru evaziune și spălare de bani dacă "regretă efectiv" Procurorii spun că Obloja a cooptat și alte persoane, care dețineau calitatea de administrator în cadrul unor societăți comerciale, deoarece aceste entități juridice urmau a fi utilizate fie pentru emiterea unor facturi fiscale ce atestau relații comerciale fictive, care să justifice majorarea artificială a cheltuielilor și implicit deducerea de TVA, fie pentru a retrage sume importante de bani provenite din lichidarea unor societăți aflate în insolvență ori a bunurilor acestora.
De asemenea, Obloja era interesat în atragerea unor persoane care aveau cunoștințe contabile, respectiv Cristian Demostene Marulis, Rozalia Ionescu, Ariton Stan, Ioan Cristian Manole și Florin Gabriel Stroe.
Beneficiind de cunoștințele economice ale unor angajați din grupul de firme UTI (Cristian Demostene Marulis și Rozalia Ionescu), Ion Obloja a conceput un mecanism foarte elaborat în care fiecare membru al grupului avea atribuții specifice, acționând în mod concertat și coordonat.
Astfel, membrii grupului cunoșteau foarte bine practica organelor de control fiscal că, în majoritatea cazurilor, verificările în cazul societăților comerciale se extind doar cu privire la firmele de la care au fost înregistrate facturile de achiziție, fără a se continua aceste verificări pe lanțul achizițiilor spre a se stabili realitatea acestora.
CITEȘTE ȘI FOTO DNA prezintă în imagini cum arată în lucru un dosar de corupție Pornind de la aceste considerente, Ion Obloja a creat un sistem de firme care funcționa pe trei paliere, fapt ce a necesitat înființarea și administrarea unor societăți comerciale de tipul "fabrici de facturi". Acest tip de societate comercială este situată pe ultimul palier infracțional și se caracterizează prin aceea că nu își declară toate veniturile ce provin în mod exclusiv din prestări de servicii și emit facturi fiscale către firmele situate pe palierul doi infracțional, facturi fiscale pe care, de asemenea, nu le înregistrează în contabilitate.
Cunoscând modul de lucru al organelor cu atribuții de control, membrii grupului au folosit o perioadă de timp aceste societăți, după care au dispus cesionarea părților sociale, iar apoi radierea acestora. Înainte de radierea acestor societăți, se emiteau facturi fiscale ce atestau activități comerciale fictive către societățile controlate de membrii grupului, fie pentru diminuarea profitului, fie pentru retragerea unor sume în numerar.
Firmele situate pe ultimul palier au avut rolul de furnizoare de facturi fiscale, ce atestau prestări de servicii fictive către firmele de pe palierul doi, care la rândul lor au emis facturi către firmele de pe palierul întâi, în vreme ce circuitul financiar a fost în sens invers celui al documentelor.
Potrivit surselor judiciare, Ion Obloja și ceilalți membrii ai grupului au retras, în perioada 2009-2011, suma totală de 28.058.389 lei, sumă care a fost supusă reciclării prin transferarea succesivă în sensul invers al circuitului documentelor, pentru ca în final acestea să fie retrase din conturile societăților situate pe al doilea sau al treilea palier infracțional.
După implicarea în acest circuit, societățile de pe ultimul palier au fost radiate, iar locul acestora a fost luat de alte societăți comerciale cu același profil de activitate.
Procurorii mai spun că, în acest caz, se conturează în mod clar ideea că structurarea firmelor pe cele trei paliere și emiterea de facturi fiscale ce atestau relații comerciale fictive a fost făcută în așa fel încât niciuna dintre societățile implicate în circuit să nu achite la bugetul de stat impozit pe venit/profit și TVA.
CITEȘTE ȘI Proiect: Majorarea cu 2 ani a pedepselor maxime pentru luare și dare de mită și pentru trafic de influență Prin aplicarea acestor mecanisme, firmele controlate de Ion Obloja, Sorina Luminița Obloja și Dorel Obloja au produs un prejudiciu bugetului de stat în valoare totală de 21.099.858 lei.
UTI Grup este deținută de omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu, care, în decembrie 2015, a fost trimis în judecată sub acuzația de dare de mită, fiindu-i sechestrate mai multe proprietăți.
El este acuzat de faptul că a fost de acord să-i plătească mită primarului municipiului Iași, Gheorghe Nichita, 10% din valoarea unui contract de management al traficului, finanțat din fonduri europene.
În noiembrie, Urdăreanu s-a retras din funcția de președinte al Consiliului de Administrație al UTI Grup, cu o lună înainte să fie trimis în judecată.
CITEȘTE ȘI FOTO DNA prezintă în imagini cum arată în lucru un dosar de corupție La începutul lunii aprilie, Direcția Națională Anticorupție (DNA) Ploiești a solicitat și primit de la Ministerul Comunicațiilor documentele instituției cu privire la un proiect de 61 milioane de lei câștigat, în decembrie 2014, de un consorțiu condus de UTI Grup, din care au mai făcut parte Ymens Teamnet, C.P. Consultant Services, Siveco Romania și Romsys.
Potrivit ministerului, DNA Ploiești nu a motivat în mod expres solicitarea documentelor referitoare la o anumită companie.
Ymens Teamnet este parte a grupului de firme Teamnet, aflat în proprietatea deputatului Sebastian Ghiță până la mijloculul anului 2012, când, potrivit declarației parlamentarului, a vândut toate acțiunile firmelor pe care le controla.
Proiectul pentru care DNA Ploiești a solicitat documente a fost inițiat și pus în practică de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI) București, instituție aflată sub coordonarea MCSI.
Licitația a început în aprilie 2014 și a fost atribuită opt luni mai târziu, pentru suma de 61 milioane de lei, fără TVA, de la un estimat de 61,3 milioane de lei, fără TVA. Cea mai mare parte a finanțării, peste 80%, a fost acoperită din fonduri europene nerambursabile.
Finalizat în octombrie 2015, proiectul a urmărit achiziționarea unei infrastructuri hardware și software, a serviciilor pentru pregătirea și managementul proiectului, precum și a serviciilor de dezvoltare și realizare a unei platforme de cloud computing.
Prin cloud computing se înțelege o rețea de calcul de date bazată pe o infrastructură virtuală, care poate fi localizată oriunde și poate fi utilizată prin intermediul unui aplicații de acces la internet (browser web), fără a instala nici un alt program software.
CITEȘTE ȘI ANAF susține că formularul de TVA s-a simplificat și are "o formă generală mult mai scurtă", după ce mediul privat a spus că e mai complicat "Obiectivul general al proiectului îl constituie modernizarea, dezvoltarea și eficientizarea serviciilor publice oferite către cetățeni prin intermediul unei infrastructuri de tip cloud computing, care să eficientizeze achiziția și utilizarea echipamentelor și serviciilor IT&C la nivelul instituțiilor publice, să sporească transparența activității instituțiilor publice și să faciliteze interoperabilitatea între serviciile electronice publice", se arată în caietul de sarcini al licitației.
La licitație s-a înscris un consorțiu condus de Star Storage, alături de Indra Systemas (Spania), Civitas Systems, Regia Autonomă RASIROM, European Funds Invest Softline International și Swift Instal Construct.
