Conferențiar universitar doctor Anca Pantea Stoian, medic primar diabet zaharat, nutriție și boli metabolice la Institutul Național de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice din București și președintele Comisiei de Diabet, nutriție și boli metabolice a Ministerului Sănătății, a explicat News.ro un fenomen care a apărut încă din perioada pandemiei și după aceea legat de pacienții cu diabet. Concret, specialistul vorbește despre cazuri de diabet atipice, o urmare a sindromului Long COVID, adică anumite complicații ce pot apărea ca o consecință a infecției cu Covid 19, la o anumită perioadă de timp după vindecare. O mare parte dintre pacienții care au avut sindromul Long COVID, spune dr. Anca Pantea Stoian, au fost diagnosticați și cu diabet zaharat.
„Discutăm despre cazuri de diabet puțin atipice în ultima perioadă, se pare că ele sunt cumva urmare a pandemiei prin care tocmai am trecut și mai ales a prezenței sindromului Long COVID după ce persoanele au dezvoltat infecția cu SARS-CoV-2.
Pentru mulți dintre cei care au suferit infecție cu SARS-CoV-2, supraviețuitorii COVID19, din păcate patologia nu se încheie odată cu stingerea perioadei acute specifice infecției cu Covid 19.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Fațetele acestui sindrom Long COVID sunt destul de diverse, puzzle-ul care compune acest sindrom, par să fie încă necunoscute în foarte multe aspecte. Însă ceea ce putem spune cu siguranță este că pacienții care au dezvoltat acest sindrom Long COVID, o mare parte din ei au avut și un diagnostic de diabet zaharat în cadrul acestui sindrom. Aș spune că diabetul zaharat poate fi considerat un element important în cadrul acestui sindrom.
Și tocmai de aceea sunt foarte multe voci la nivel internațional care spun că diabetul zaharat este într-adevăr una dintre componentele sindromului Long COVID, mai degrabă diabetul zaharat tip 2. Dar nu numai. O serie de afecțiuni cardio -metabolice par să întregească acest sindrom”, a explicat Conf. Univ. Dr. Anca Pantea Stoian.
Diabetul zaharat și boala Covid 19. Dr. Anca Pantea Stoian spune că mulți dintre pacienții care au făcut infecția covid fie au făcut diabet zaharat tip 2 chiar și cursul infecției sau imediat după aceea, fie și-au agravat diabetul deja existent. Medicul aduce în discuție și un alt aspect, legat de diabetul zaharat tip 1. Cei tineri sunt susceptibili de a face acest tip de diabet după infecția Covid, printr-un mecanism de atac autoimun.
“Din datele pe care le avem până acum, există o categorie de pacienți care au dezvoltat diabet zaharat tip 2 chiar în cursul infecției acute cu SARS COV 2 și o altă categorie, care a dezvoltat diabet post-infecție. O mare parte dintre pacienții cu diabet zaharat anterior infecției cu SARS COV 2 au constatat un dezechilibru important metabolic și aparitia complicațiilor micro și macrovasculare diabetice.
Ponderea noilor cazuri este într-adevăr de tip 2, dar suprinzător există și o populație vulnerabilă susceptibilă, mai ales cea tânără, la a dezvolta diabet zaharat tip 1, post infecție covid, se pare printr-un mecanism diferit, de atac autoimun-atacul virusului SARS-CoV-2 asupra celulei beta pancreatice, elementul principal în secreția de insulină la nivel pancreatic.
Chiar și în timpul pandemiei și după pandemie ne-am confruntat cu o creștere a numărului de pacienți cu diabet zaharat tip 2 dar și tip 1, atat la nivel mondial, dar și în România. Țara noastră înscrie un număr de cazuri noi la fel cum se regăsesc și în alte țări din lume”, a precizat dr. Pantea Stoian.
Diabetul, în cifre. Cu 30% mai multe cazuri de diabet zaharat de tip 1 , în ultimii doi ani, față de 2019, între COVID și această explozie existând o legătură directă. 1 din 10 sau 1 din 11 pacienți români nu știu că au diabet zaharat. Pacienții care au prediabet se înscriu în jur de 20% din populația țării, spune medicul, care explică și mecanismul acestei boli.
„Este o estimare făcută de IDF, dar m-aș întoarce la colegii mei din țară, l-aș cita aici pe domnul profesor Adrian Vlad de la Timișoara, care spune că în ultimii doi ani creșterea diabetului zaharat tip 1 a fost spectaculoasă, el apreciind această creștere cu 30% mai mare față de 2019, inclusiv subliniind faptul că acest procent poate fi determinat de legătura dintre COVID și diabetul zaharat tip 1, așa cum aminteam mai devreme. Este adevărat, mecanismele patogenice sunt încă ipotetice, neclarificate în totalitate.
În ceea ce privește diabetul zaharat de tip 2, mecanismele patogenice sunt diferite. Dacă în pandemie au fost utilizate diverse preparate medicamentoase cu scopul de a salva viața celor aflați în situații critice, medicamente care pot declanșa diabetul tip 2 în perioada pre și post pandemie, putem argumenta alte mecanisme care stau la baza declanlării diabetului de tip 2.
Factorii de risc precum obezitatea, hipertensiunea, dislipidemia, sedentarismul, istoricul familial de diabet zaharat tip 2 sau istoricul de diabet gestațional sunt de regulă cei mai importanți triggeri care determină apariția diabetului zaharat tip 2”, a explicat Dr. Anca Pantea Stoian.
În acest moment, conform CNAS și a Programului Național de diabet, în România sunt aproximativ 2 milioane de persoane cu diabet. Dr. Pantea Stoian atrage însă atenția asupra situației pacienților care au prediabet, în număr dublu față de cei cu diabet zaharat de tip 2.
„Diabetul zaharat tip 2 în România, conform studiului PREDATOR reprezintă 11, 6% din totalul populației țării noastre. Din păcate sunt mulți pacienți nediagnosticați, 1 din 10 nu știe că are diabet. Ce consider că este cu adevărat grav, este situația pacienților cu prediabet care se pare că este, ca număr, dublu față de cei cu diabet zaharat tip2. La nivel mondial sunt în momentul de față adulți cu vârsta între 20 și 79 de ani cu diabet zaharat tip 2 în număr de aproximativ 537 de milioane. Cam 1 din 10 locuitori ai acestei planete are diabet. Predictibilitatea pentru 2030 este că vom atinge cifra record, de 643 de milioane. Părerea mea personală este că vom depăși mult mai repede acest număr. Însă în ceea ce privește persoanele care au diabet în țările cu venituri mici sau medii, sunt date care sperie, undeva între 3 și 4 persoane din 10 având diabet zaharat.
Prediabetul poate fi definit și ca o alterare a glucozei, adică modificări ale glicemiei a jeun (de dimineața). La nivel mondial se estimează că sunt aprox. 541 de milioane de adulți cu prediabet iar în România probabil că incidența este undeva în jur de 20% în populație. Intervenția precoce pentru această patologie poate să limiteze evoluția către diabet tip 2 și mai mult, poate scădea instalarea complicațiilor diabetului zaharat. Sunt suficiente date stiințifice care arată că acele complicatii de temut pot să apară chiar din această etapă intermediară de evoluție.
Nu toți pacienții cu diabet zaharat tip 2 sunt în programul național de diabet. Dr. Stoian explică de ce se întâmplă acest lucru
„Eu apreciez că sunt undeva în jur de 3 milioane de pacienți cu diabet tip 2 în România. De ce nu sunt toți în programul național? Este relativ simplu de răspuns, pentru că o mare parte din acești pacienți chiar dacă știu că au toleranță alterată la glucoză sau disglicemie, preferă să se trateze cu diverse suplimente nutritive sau alte mijloace terapeutice non farmacologice. Acești pacienți, fireste, nu sunt înrolați în programul național și evident că nu avem cum să îi putem identifica corect.
Pe de altă parte, pacienții cu diabet zaharat de tip 2, cei pe care îi cunoaștem în momentul de față, din datele CNAS, beneficiază atât de medicație antidiabetică orală, cât și de insulină, în funcție de fiecare situație particulară. Acest aspect face ca să fie dificilă aprecierea unui număr corect a pacienților cu diabet zaharat tip 2 si tip 1 din programul național, pentru că acolo toți pacienții, și cu insulină și fără insulină, sunt cumva la un loc. De aceea este necesar și, aș spune, absolut obligatoriu să avem registrul național al pacienților cu diabet, pe de o parte să știm numărul lor, dar pe de altă parte sa aflăm și date medicale în relație cu patologia lor de bază, în acest sens fiind mai facilă luarea unor decizii și adoptarea de strategii atât de prevenție cât și curative ”, a precizat medicul.
Pacienți tineri, cu vârste de 30, 40 de ani care fac diabet zaharat tip 2. Tot mai mulți pacienți dezvoltă un tip special de diabet -diabetul autoimun latent (LADA), patologie care se însoțește de regulă și de alte boli autoimune, cel mai frecvent intâlnită asociere fiind cu tiroidita autoimună, spune dr. Anca Pantea Stoian
„Ce mă frapează în ultima perioadă este vârsta timpurie de debut al diabetului zaharat care nu poate fi clasificat nici ca tip 1 si nici tip 2. De regulă, pacienții au vârste între 30 -50 ani, chiar și mai tineri. În ultima perioadă constat o creștere importantă a acestor cazuri, cel puțin în Institutul de Diabet Prof.N.C.Paulescu nu există saptămână fără câteva cazuri nou diagnosticate cu LADA.
Prevenția, extrem de importantă și în diabet. Analizele uzuale anuale și teste suplimentare, mai ales dacă există anumiți factori favorizanți de boală, precum hipertensiunea sau obezitatea
„Eu spun mereu că prevenția este cel mai bun tratament, cel puțin în diabetul zaharat tip 2. Primul lucru pe care l-aș recomanda este să nu uite de medicul de familie și să-l viziteze măcar o dată pe an pentru analizele uzuale. Dacă știu că au diabet zaharat în familie, dacă se știu cu hipertensiune, dislipidemie, obezitate sau suprapondere, dacă au și obiceiuri nesănătoase precum consumul de alcool și fumatul și sedentarismul este singura formă de exercițiu fizic peste care se înscrie și vârsta peste 40 de ani ar fi bine cu atât mai mult să verifice cu atenție glicemia de dimineață și dacă se poate și teste suplimentare dacă există suspiciune.
În primul rând să-ți faci analizele de screening este și o obligativitate personală.Cu atât mai mult cu cât apar și simptome precum sete intensă,consumul unor cantități mari de apă, stare de urinare frecventă și exacerbată noaptea, precum și scădere în greutate marcată într-un timp foarte scurt și neintenționat pot fi semnele de debut ale diabetului care trebuie diagnosticat , a precizat medicul.
Diferența dintre diabetul zaharat tip 1 și diabetul zaharat tip 2. Dacă la cel tip 1 diagnosticul se pune destul de repede din cauza modului în care se manifestă boala, la cel tip 2 diagnosticul poate trena, pentru că simptomele sunt nespecifice și nu atât de acute astfel încât să-l trimită pe pacient imediat la camera de gardă.
„Pe de altă parte, discutăm despre pacienții cu diabet zaharat tip 1 și acolo nu putem să facem acest check up pe care îl recomand celor care pot să dezvolte diabet zaharat tip 2, din păcate în diabetul zaharat tip 1 debutul este unul acut, foate sonor, pacientul de regulă vine la camera de gardă, cu acidoză, glicemii foarte mari, și atunci este cumva mai simplu diagnosticul de diabet zaharat tip1. Tratamentul pentru acest tip de diabet este exclusiv cu insulino-terapie.
În diabetul zaharat tip 2, simptomele pot fi nespecifice, asa cum am menționat, câteodată ele pot fi chiar discrete, lucru care poate trena diagnosticul corect de diabet zaharat tip 2 în timp util. Acest aspect face ca într-un final pacientul să se prezinte la spital cu glicemii foarte mari, cu perturbarea întregului metabolism și care va fi mult mai greu reechilibrat. În aceste condiții, un pacient cu diabet zaharat tip 2 de novo vine la camera de gardă pentru că nu se simte bine ori pentru ca întâmplător a descoperit o glicemie foarte mare. Sunt și cazuri de pacienți care chiar în aceste situații refuză să se interneze. Unii revin dupa câteva zile, alții nu, tratându-se, așa cum spuneam, cu medicație naturistă.Cu alte cuvinte mesajul meu este că un diagnostic precoce înseamnă și o rată mare de succes a tratamentului, uneori chiar de remisie a diabetului tip 2. În Institutul Național de Diabet Prof.N.C Paulescu, pacientul este investigat și tratat în cele mai bune condiții pentru că suntem singurul spital care are servicii cardio-reno-metabolice integrate ce privesc atât serviciile medicale dedicate diagnosticului și tratamentului tulburărilor metabolice dar și complicațiilor diabetice”, a explicat pentru News.ro Conf. Univ. Dr. Anca Pantea Stoian.
