Miliardarul american George Soros este unul dintre beneficiarii companiilor offshore, inclusiv a unei firme de reasigurare, potrivit dezvăluirilor din ancheta jurnalistică Paradise Papers, fără detalii despre activitate firmelor sau natura tranzacțiilor. Soros a cerut, de-a lungul timpului, o taxare mai ridicată a bogaților, deși în același timp a utilizat prevederile legale pentru a diminua taxele plătite, potrivit unor informații prealabile.
După Panama Papers, o nouă rundă de dezvăluiri privind activitățile companiilor offshore iese în presă. Paradise Papers se bazează pe peste 13 milioane de documente scoase de o sursă nedezvăluită, cele mai multe din arhiva Appleby, o companie de avocatură de tradiție care oferă servicii pentru companiile offshore.
Fonduri de capital private controlate de miliardarul George Soros au folosit Appleby pentru a administra o rețea de companii offshore, inclusiv o investiție într-o companie de reasigurare, scrie International Consortium of Investigative Journalists (ICIJ), care menționează că fundația caritabilă Open Society este printre donatorii săi. Soros a refuzat să comenteze, potrivit ICIJ.
ICIJ nu oferă numele companiilor implicate sau alte detalii despre afacerile lui Soros în această speță și nu a publicat încă baza de date din spatele anchetei.
Companiile offshore sunt folosite, de regulă, pentru a ascunde identitatea beneficiarilor finali ai unor tranzacții sau afaceri și/sau pentru a evita plata taxelor în țările unde se desfășoară activitatea economică. Dacă în prima situație ascunderea beneficiarului real poate pune probleme de legalitate, mai ales când în tranzacții sunt implicate țări cu sancțiuni economice sau entități cu interdicții, în cea de-a doua situație utlizarea de companii offshore e, de cele mai multe ori, legală.
Soros cere taxe mai mari pentru bogați, dar le amână
Soros a susținut, de-a lungul timpului, creșterea taxelor pentru bogați în Statele Unite ale Americii. În 2012 se declara un adept al planurilor președintelui Barrack Obama de a crește taxele pentru bogați, pentru că marele boom “a crescut puternic inegalitățile sociale” și o distribuție mai bună a veniturilor ar duce la o situație mai bună pentru americanul de rând.
Tot în 2012, Soros a semnat o scrisoare, alături de miliardari precum Warren Buffet și Bill Gates, prin care cerea o creștere a taxelor de moștenire și în acest an a revenit ca semnatar, alături de Steven Rockefeller și Abigail Disney, într-un apel pentru creșterea taxelor statale în New York, unde este rezident.
Potrivit Bloomberg, Soros a amânat plata unor taxe pentru sume cumulate de 13,3 miliarde de dolari, datorate pentru contribuțiile clienților la fondul său de hedging. Taxele federale (40%) și taxele locale din New York (12%) plus cotele aferente programului Obamacare (3,8%) dădeau un total al datoriilor către stat de 6,7 miliarde de dolari în 2015, momentul în care Bloomberg scria despre această speță. Soros a mutat banii în Irlanda în 2008, cu scurt timp înainte ca Congresul SUA să schimbe legislația prin care managerilor de fonduri le era permis să amâne plata taxelor pe comisioanele încasate de la clienți.
Soros a pornit, în 1973, fondul Quantum Endowment cu un capital de 12 milioane de dolari de la investitori și l-a înregistrat în Antilele Olandeze, paradis fiscal la acel moment. Cu un randament anual mediu de 20%, Soros a fost unul dintre cei mai performanți investitori din piață și a strâns o avere de 30 de miliarde de dolari. Bloomberg calcula, cu ajutorul unui expert, că investiția inițială în fond, la randamentul mediu, i-a adus finanțistului născut la Budapesta aproape 16 miliarde de dolari în 40 de ani, în condițiile în care n-a plătit taxe. Dacă ar fi plătit toate contribuțiile către guvern și cele statale, veniturile lui Soros ar fi scăzut la 2,4 miliarde de dolari.
Miliardarul a închis în 2014 Quantum Irlanda, unde plătit sub 1.000 de dolari taxe între 2008 și 2013, după ce a distribuit venituri de 7,2 miliarde de dolari către Open Society Foundation, scutită de la plata taxelor. Factura calculată de americani, care ar fi devenit scadentă în acest an, ar putea fi subțiată suplimentar, după ce Soros a transferat încă 18 miliarde către fundație. De altfel, cei de la Bloomberg anticipau că există această opțiune încă din 2015, printre altele.
Unul dintre cei mai de succes investitori din istorie, Soros s-a remarcat și în plan filantropic prin organizația sa caritabilă, inclusiv în Europa Centrală și de Est. În ultimii ani, numele lui Soros a fost blamat de politicienii la putere în țările din regiune și a fost ținta unor campanii a guvernului lui Viktor Orban în Ungaria, dar și, recent, în România, de către membri ai coaliției de guvernare.
Soros a fost unul dintre principalii contributori ai Partidului Democrat în campania electorală din 2016, cu donații de peste 25 de milioane de dolari către partid și cauzele asociate, fiind motivat de posibilia ascensiune a lui Donald Trump la Casa Albă, potrivit Politico.
De altfel, Trump, la fel ca Soros, a folosit scutirile fiscale, de această dată utilizând pierderile contabile întregistrate în 1995 pentru acoperirea profiturilor impozabile viitoare, potrivit legislației. Spre deosebire de Obama, Trump propune acum reducerea impozitelor pe toate pragurile de taxare a veniturilor pentru companii și persoane fizice.
Politicieni în offshore
Revenind la Paradise Papers, ICIJ dezvăluie că atât donatori ai celor două mari partide americane, cât și oficiali guvernamentali au utilizat firme offshore pentru a ascunde afaceri sau tranzacții. Randal Quarels, donator la Republicani, numit în octombrie membru al board-ului Federal Reserve, responsabil cu supravegherea bancară, a avut participații indirecte până recent într-o bancă din Bermude, investigată de autoritățile americane pentru posibile infracțiuni de evaziune fiscală a clienților deținători de conturi în SUA.
Documentele arată, potrivit ICIJ, și că mogulul rus Yuri Milner a achiziționat, cu finanțare și de la firme de stat rusești – VTB Bank și Gazprom -, acțiuni substanțiale la Twitter și Facebook înainte de listarea la bursă a celor două companii americane care administrează rețele sociale. Milner s-a asociat, ulterior, și cu ginerele lui Trump, Jared Kushner, într-o companie imobiliară.
ICIJ mai scrie că documentele Appleby arată cum Wilbur Ross, secretarul pentru comerț al SUA, a folosit un lanț de firme din Insulele Cayman pentru a deține acțiuni în Navigator Holdings, o companie de transport naval printre ai cărei clienți se numără Sibur, printre ai cărei patroni se numără Kirill Shamalov, ginerele lui Vladimir Putin, dar și Gennady Timchenko, un miliardar american aflat pe lista de sancțiuni a SUA din 2014, ca urmare a legăturilor cu președintele Rusiei.
Totodată, și Penny Pritzker, care a deținut postul de secretar pentru comerț în mandatul lui Obama, ar fi deținut două participații în două companii din Bermuda, pe care, după confirmarea în funcție, le-a transferat copiilor, potrivit documentelor, ceea ce ar contraveni standardelor de etică federale, potrivit ICIJ.
Investigația arată că multinaționale precum Apple, Glencore, Nike sau Uber, printre altele, utilizează companii offshore pentru optimizare fiscală. Și personalități precum Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii, care plătește voluntar taxe, fiind scutită de lege de la obligațiile fiscale, a folosit de astfel de companii, scrie ICIJ. La fel și Bono, solistul trupei U2 și activist social sau directorul de campanie al premierului stângist candadian Justin Trudeau.
Arhiva de la baza Panama Papers a fost obținută de ziarul german Süddeutsche Zeitung. S-au alăturat demersului jurnalistic International Consortium of Investigative Journalists și alți 380 de jurnaliști din 67 de țări.
