Guvernul spaniol urmează să obțină vineri aprobarea Senatului în vederea preluării controlului asupra Cataloniei, o măsură fără precedent în cei 40 de ani de democrație, față de care separatiștii ar putea să riposteze prin declararea independenței, relatează AFP.
Ruptura pare consumată între Catalonia și Spania, ale căror raporturi nu au încetat să se tensioneze de la începutul anilor 2010, scrie News.ro.
Chiar dacă nu s-a soldat cu morți, această criză politică a trecut la un nou nivel și îngrijorează restul Europei, care i urmărește îndeaproape, în pofida faptului că Uniunea Europeană se ferește să intervină.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
În fața amenințărilor proferate de susținătorii independenței, măsurile avute în vedere de Guvernul conservator al lui Mariano Rajoy sunt drastice: destituirea Executivului independentist al regiunii, plasarea sub tutelă a poliției, Parlamentului și presei sale publice pe o perioadă care ar putea să durze șase luni, înainte de organizarea unor alegeri regionale în 2018.
Pentru a apăra aceste măsuri, Rajoy participă la sesiunea crucială de dezbateri în Senat, vineri.
Partidul său dispune de o majoritate confortabilă în Camera superioară a Parlamentului, care urmează să dea Guvernului autorizarea să recurgă la un articol al Constituției foarte delicat, niciodatp utilizat până în prezent, articolul 155.
Acest articol permite statului să preia controlul asupra unei ”comunități autonome dacă ea nu respectă obligațiile care îi sunt impuse de Constituție sau alte legi”.
”REPUBLICA NE AȘTEAPTĂ”
Guvernul a dat asigurări că vrea să folosească această procedură timp de doar șase luni, cu scopul de a ”rstaura ordinea constituțională” și chiar ”concordia”, în contextul în care au păreri împărțite în problema independenței.
Este vorba despre ”apărarea relansării economice, a locurilor de muncă, a liniștii familiilor, care se află în pericol din cauza deciziilor capricioase, unilaterale și ilegale ale Guvernului” catalan, a dat asigurări joi vicepreședinta Guvernului central Soraya Saenz de Santamaria.
Însă aceste măsuri riscă să antreneze o rezistență puternică - care se doreșre pașnică- în Catalonia, o regiune foarte atașată acestei autonomii recuperate după sfârșitul dictaturii franchiste (1939-1975).
Marile asociașii care susțin independența, ANC și Omnium Cultural, ai căror lideri au fost plasați în detenție, la mijlocul lui octombrie, din cauza unei ”răzvrătiri”, au lansat îndemnuri la manifestații în fașa Parlamentului catalan încă de vineri dimineața, cu sloganul ”republica ne așteaptă, va trebui să o apărărm”.
Punerea sub tutelăă a regiunii ar putea să contribuie la o alimentare a resentimentelor față de Partidul Popular (PP, conservatir) al lui Rajoy, care a obținut deja de la Curtea Constituțională să anuleze parțial statutul autonomiei Cataloniei. Mulți consideră că acest lucru ar putea să contribuie la o consolidare a sentimentelor separatiste.
Președintele catalan, separatistul Carles Puigdemont a avertizat deja că aceste măsuri ascund, de fapt, ”intenția răzbunătoare” a statului față de regiunea nesupusă.
El a renunțat joi, in extremis, să convoace alegeri anticipate în regiunea sa, afectând puternic speranțele celor care voiau ca acest lucru să deschidă un spațiu de dialog și detensionare.
În cadrul unei medieri între Barcelona și Madrid - implicându-l pe președintele Guvernului basc Inigo Urkullu -, se avea în vedere ca Rajoy să accepte să nu aplice articolul 155 în cazul în care Puigdemont convoca aceste alegeri.
ARTICOLUL 155, ”O AGRESIUNE”
După o zi de tergiversări și zvonuri false, Puigdemont a anunțat că renunță să convoace aceste alegeri, pentru că nu a obținut această garanție de la Madrid. El a lăsat Parlamentului catalan grija să stabilească, vineri, consecințele aplicării articolului 155 ”împotriva Cataloniei”.
Partidele separatiste - de la extrema dreaptă la centru-dreapta - sunt majoritare, din sepembrie 2015, cu 72 din cele 136 de mandate în Parlamentul catalan. Ele desfășoară un proces, prezentat ca ireversibil, în vederea conducerii regiunii la independență, spre marea nemulțumire a unei părți a catalanilor, care vor sărămână spanioli.
Vineri ”vom propune ca răspunsul la agresiunea încarnată de articolul 155 să fie continuarea mandatului poporului Cataloniei, așa cum decurge el din referendumul” de la 1 octombrie, a anunțat deputatul catalan independentist Lluis Corominas.
Cu 90% de ”da” și o prezență la urne de 43% - cifre care nu pot fi verificate -, rezultatele referendumului de autodeterminare interzis - și pătat de violențe ale poliției - sunt prezentate ca ”un mandat” în vederea declarării independenței.
Rămâne de văzut dacă tabăra care susține independența va rămâne la fel de unită la vot, vineri, proclamația sa a ”Republicii catalane”. Demisia, joi, a ministerului însărcinat cu întreprinderile în Executivul catalan, Santi Vila, după ce a constatat că efortuile sale în vederea ”dialogului” au eșuat, arată că jocurile nu s-au făcut.
Regiunea, care contribuie cu 19% la PIB-ul spaniol, se confruntă cu un îngrijorător exod de întreprinderi - 1.600 și-au mutat sediile sociale în altă parte de la începutul lui octombrie.
Prelungirea crizei ar putea să aibă consecințe economice foarte negative pentru regiune și țară - a patra economie în zona euro.
