Odată cu moartea Papei Francisc, Biserica Romano-Catolică va începe ritualurile tradiționale.
VEZI AICI ȘI Pașii pentru alegerea succesorului Papei Francisc. Conclavul și Habemus Papam
Acestea marchează sfârșitul unei papalități și conduc la începutul celei următoare.
Pe măsură ce speculațiile se întețesc, mai mulți cardinali de rang înalt au apărut ca principali candidați. Potrivit observatorilor Vaticanului și caselor de pariuri, următorii candidați au cele mai mari șanse, arată G4Media.
Luis Antonio Tagle (Filipine)
În prezent favorit al pariurilor la o cotă de 3:1, cardinalul Luis Antonio Tagle, 67 de ani, este considerat un candidat puternic pentru a continua agenda progresistă a Papei Francisc. Tagle, un susținător al incluziunii și evanghelizării, are o experiență semnificativă în conducerea Congregației pentru Evanghelizarea Popoarelor și a fost o figură de încredere în cercul intim al lui Francisc.
„În general, cred că faptul că, după numărătoarea mea, peste 100 dintre electorii papali eligibili au fost numiți de Francisc ar putea avea un efect profund asupra rezultatului”, a declarat Cristina Traina, profesor la Universitatea Northwestern. „Adică, s-ar putea să nu avem parte de o oscilație a pendulului departe de prioritățile lui Francisc”.
Moștenirea asiatică a lui Tagle îl face, de asemenea, o alegere convingătoare, deoarece catolicismul crește rapid pe continent, în special în Filipine.
Pietro Parolin (Italia)
La o cotă de 4:1, cardinalul Pietro Parolin, în vârstă de 70 de ani, este unul dintre cei mai experimentați oficiali ai Vaticanului. În rolul său de secretar de stat al Vaticanului din 2013, acesta a jucat un rol important în afacerile diplomatice, inclusiv în negocierile sensibile cu China și guvernele din Orientul Mijlociu.
Parolin este văzut ca un candidat moderat din punct de vedere teologic, o persoană care ar putea oferi stabilitate, menținând în același timp unele dintre reformele lui Francisc. Legăturile sale profunde cu birocrația de la Vatican fac din el un candidat puternic pentru cei care favorizează continuitatea.
Peter Turkson (Ghana)
Aflat în prezent la o cotă de 5:1 pe piețele de pariuri, cardinalul Peter Turkson, în vârstă de 76 de ani, este o figură cunoscută în cercurile de justiție socială ale Bisericii. Ca fost șef al Dicasterului pentru Promovarea Dezvoltării Umane Integrale, Turkson a fost vocal în probleme precum schimbările climatice, sărăcia și justiția economică.
Alegerea lui Turkson ar marca un moment istoric ca primul papă african din ultimele secole. Cel mai recent pontif african a fost Papa Gelasius, care a slujit între anii 492 și 496 d.Hr. Născut la Roma din părinți africani, Gelasius a fost cunoscut pentru scrierile sale teologice ample și pentru susținerea fermă a carității și justiției pentru săraci.
Peter Erdő (Ungaria)
Unul dintre principalii candidați conservatori, cardinalul Peter Erdő, 72 de ani, are în prezent o cotă de 6:1. Erudit respectat în domeniul dreptului canonic, Erdő a fost un susținător puternic al învățăturilor și doctrinei catolice tradiționale. El a fost anterior șeful Consiliului Conferințelor Episcopale Europene și a pus accentul pe ortodoxia teologică.
Pentru cei care doresc o întoarcere la conservatorismul lui Ioan Paul al II-lea și Benedict al XVI-lea, Erdő ar reprezenta o schimbare majoră față de abordarea lui Francisc.
Angelo Scola (Italia)
La 8:1, cardinalul Angelo Scola, în vârstă de 82 de ani, este un concurent papal de lungă durată. S-a numărat printre favoriții conclavului din 2013 care l-a ales în cele din urmă pe Papa Francisc. Scola, fost arhiepiscop de Milano, are rădăcini teologice adânci și se adresează celor care susțin o Biserică mai centralizată și mai ierarhică.
Poziția sa tradiționalistă îl face un candidat puternic pentru cei care doresc să se îndepărteze de reformele lui Francisc, însă vârsta sa ar putea fi un dezavantaj pentru el.
Ieri a făcut o baie de mulțime în papamobil - VEZI AICI
Cardinalul Kevin Ferrell, camerlengo-ul Vaticanului, a declarat: „La ora 7:35 în această dimineață, Episcopul Romei, Francisc, s-a întors în casa Tatălui. Întreaga sa viață a fost dedicată slujirii Domnului și a Bisericii Sale.
Ne-a învățat să trăim valorile Evangheliei cu fidelitate, curaj și iubire universală, în special față de cei mai săraci și marginalizați. Cu o imensă recunoștință pentru exemplul său de adevărat discipol al Domnului Isus, încredințăm sufletul Papei Francisc iubirii infinite și milostive a lui Dumnezeu, Cel Unul și În Treime.”
Papa Francisc (născut Jorge Mario Bergoglio, 17 decembrie 1936, Buenos Aires, Argentina – 21 aprilie 2025, Vatican) a fost al 266-lea episcop al Romei și papă al Bisericii Catolice, ales în data de 13 martie 2013 de către conclavul cardinalilor. Înainte de alegerea sa, a fost arhiepiscop de Buenos Aires din 1998. A fost primul papă originar de pe continentul american, primul iezuit și primul papă neeuropean după Papa Grigore al III-lea (731–741).
Viața și formarea
Jorge Mario Bergoglio s-a născut într-o familie de emigranți italieni, fiind unul dintre cei cinci copii ai unui muncitor de cale ferată. A studiat chimia în Buenos Aires, apoi a urmat seminarul iezuit din cartierul Villa Devoto. În 1958 a devenit novice în Societatea lui Isus. A obținut licența în filosofie la Colegio Máximo San José din San Miguel, după care a predat literatură și psihologie în instituții catolice din Santa Fe și Buenos Aires.
Unul dintre formatorii săi spirituali a fost preotul greco-catolic Ștefan Czmil, refugiat ucrainean, care l-a inițiat în spiritualitatea creștină răsăriteană.
Parcurs ecleziastic
A fost hirotonit preot în 13 decembrie 1969. În 1992 a fost numit episcop auxiliar de Buenos Aires, iar în 1998 a devenit arhiepiscop. Ulterior, i-a fost încredințată și jurisdicția asupra credincioșilor de rit bizantin din Argentina, inclusiv a celor aparținând Bisericii Române Unite cu Roma.
A devenit cardinal în consistoriul din 21 februarie 2001, numit de Papa Ioan Paul al II-lea.
Una dintre cele mai tensionate confruntări publice a avut loc în 2010, când s-a opus proiectului de lege privind căsătoria între persoane de același sex, calificându-l drept „un război distructiv contra planului lui Dumnezeu”. Totuși, în plan pastoral, s-a pronunțat în favoarea unei soluții de compromis prin recunoașterea uniunilor civile, propunere care nu a fost sprijinită de majoritatea episcopilor argentinieni.
Pontificatul
La 13 martie 2013, conclavul cardinalilor l-a ales papă sub numele de Francisc, în amintirea Sfântului Francisc de Assisi. Slujba de inaugurare a pontificatului a avut loc pe 19 martie 2013, la care a participat și patriarhul ecumenic Bartolomeu I – un gest de deschidere ecumenică fără precedent în epoca modernă.
În 2014, Papa Francisc s-a întâlnit la Ierusalim cu același patriarh ortodox, iar în 2016, în Havana, a avut o întâlnire istorică cu patriarhul Chiril I al Moscovei, în urma căreia a fost semnată o declarație comună privind reconcilierea dintre ortodocși și greco-catolici.
După izbucnirea războiului din Ucraina în 2022, a inițiat mai multe apeluri pentru pace, a trimis ajutoare umanitare prin cardinali special trimiși și a consacrat Rusia și Ucraina Maicii Domnului într-un act solemn de rugăciune.
Limbi și interese personale
Papa Francisc vorbea fluent spaniola, italiana, engleza, franceza, latina și germana. Avea noțiuni de portugheză. Îi aprecia pe scriitorii Hölderlin, Borges și Dostoievski, era pasionat de cinematografia neorealistă italiană și susținea echipa de fotbal San Lorenzo de Almagro.
Pe 24 noiembrie 2017 a fost ales membru de onoare al Academiei Române.
În perioada 31 mai – 2 iunie 2019, Papa Francisc a efectuat o vizită apostolică în România, sub genericul „Să mergem împreună!”. Pe 2 iunie, la Blaj, a prezidat beatificarea episcopilor greco-catolici morți în închisorile comuniste.
