Guvernul a aprobat indicatorii tehnico-economici aferenți obiectivului de investiții „Muzeul Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România”, care va fi realizat în clădirea fostei fabrici de anvelope Banloc-Goodrich, situată pe Calea Victoriei din Capitală. Valoarea totală a investiției va fi de 54,2 milioane euro, din care 17,7 milioane euro sunt alocați prin PNRR, iar 36,5 milioane euro sunt alocați de la bugetul de stat.
VEZI AICI ȘI Orașul de 15 minute, între idee și realitate
În 2016, Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” a fost desemnat prin Hotărârea Guvernului nr. 625/2016 de către Guvernul României să coordoneze organizarea Muzeului Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România (MNIEHR). Prin Legea nr. 174 din 2019, clădirea Banloc-Goodrich, situată pe Calea Victoriei nr. 218, sector 1, București, a fost transferată în administrarea Institutului „Elie Wiesel”, în vederea realizării viitorului muzeu. Scopul muzeului este promovarea istoriei, a culturii și a tradițiilor comunităților evreiești din România.
IMAGINI CU CLĂDIREA VIITORULUI MUZEU POT FI VĂZUTE ÎN GALERIA FOTO
Clădirea destinată pentru Muzeu este veche si trebuie modernizată constructiv și reconfigurată pentru a împlini funcțiunile unui muzeu modern.
Din anul 2019 și până în prezent au fost realizate o expertiză tehnică finalizată în anul 2020 și Proiectul de consolidare, proiectare, reabilitare și refuncționalizare a imobilului, precum și servicii de proiectare a expoziției permanente a Muzeului și amenajare a spațiilor sale conexe (2021-2022).
Obiectivul de investiții, ale cărui lucrări se cor întinde pe 3 ani, este inclus în cadrul strategiei la nivel național fiind parțial finanțat din Fonduri externe rambursabile prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), unde se prevede finanțarea lucrărilor de construcție și montaj, pentru reabilitare și consolidare în valoare totală de 268.284.000 lei, din care: PNRR suma de 87.871.000 lei și de la buget de stat suma de 180.413.000 lei.
Guvernul arată că atât în perioada de implementare a investiției, cât și ante și post implementare vor fi create noi locuri de muncă, iprin angajarea permanentă a 61 de persoane pe perioada operării și aproximativ 240 de angajați temporar pe perioada execuției și proiectării. Astfel, cu implementarea proiectului, se vor înregistra venituri estimative de aproximativ 23 milioane lei/an, pentru cele 240 persoane angajate temporar.
Elevii, studenții și pensionarii vor avea intrarea liberă, ajungând la o sumă a biletelor pentru aceștia de 375.000 lei anual, în creștere anuală concomitent cu creșterea numărului de vizitatori. Astfel, în anul 13 (respectiv anul 10 de operare), Guvernul arată că aceste beneficii sociale vor atinge atinge valoarea de 750.000 lei pe an.
”Necesitatea acestui muzeu este cu atât mai mare cu cât se cunoaște faptul că în perioada interbelică România a fost a treia comunitate evreiască după Polonia și URSS. Este vorba despre o populație evreiască care se ridică la peste 4% din populația țării (759 mii de evrei). Astăzi mai sunt maxim 5.000 de evrei.
Muzeul va promova istoria, cultura și tradițiile comunităților evreiești din România, pentru cunoașterea în plan intern și internațional a contribuției acestei minorități naționale la evoluția societății românești de-a lungul timpului. Populația României are prea puține cunoștințe despre acest lucru, iar evreul reprezintă, chiar și la nivel pozitiv, o stereotipie”, arată Guvernul.
Clădirea Banloc-Goodrich a fost realizată între 1943-1946, în stil art-deco, conform proiectului arhitectului Octav Doicescu (1902-1981), pentru întreprinderea Banloc-Goodrich, producător mondial de anvelope, a cărui marcă și linii de producție au fost vândute la nivel global companiei Michelin în 1988.
Cladirea a fost concepută pentru a servi ca spațiu de birouri, iar în perioada regimului comunist a fost alocată diferitelor instituții de stat.
