Opere precum "Cumințenia Pământului" de Constantin Brâncuși și alte bunuri mobile de tezaur ale patrimoniului național nu vor mai putea fi scoase din țară, indiferent dacă aparțin statului sau unui proprietar privat, decât pentru un an, conform unui proiect de lege discutat în ședința de miercuri a Guvernului.
Legislația actuală privind protejarea patrimoniului național mobil prevede că bunurile culturale mobile clasate în tezaur, aflate fie în proprietatea persoanelor fizice, fie a celor juridice de drept privat, pot fi exportate numai temporar.
Urmărește-ne și pe Google News
Legea în vigoare nu specifică, însă, ce perioadă poate fi considerată "temporar", astfel încât un proprietar privat al unui bun de tezaur ar putea solicita avizul pentru scoaterea din țară a artefactului pentru o perioadă foarte mare.
În contextul discuției privind achiziția de către statul român a sculpturii "Cumințenia Pământului" de Constantin Brâncuși, fostul guvern a inițiat în toamna anului trecut un proiect de lege care a stabilit ce înseamnă "temporar" și care a fost preluat de cabinetul Cioloș.
Potrivit noii legi, care va trebui aprobată de Parlament pentru a intra în vigoare, "bunurile culturale mobile clasate în categoria tezaur, aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice de drept privat, pot fi scoase în afara teritoriului României numai temporar, pentru o perioadă de maxim 12 luni".
CITEȘTE ȘI Senat: Finanțele pot emite obligațiuni de stat pentru Cumințenia Pământului, dacă nu se adună banii din donații
Proiectul implementează și o serie de reglementări cuprinse în cea mai recentă directivă europeană privind protejarea bunurilor de patrimoniu mobile, directivă care trebuia implementată până la 18 decembrie 2015.
Întrucât legea actuală nu reglementează distinct situațiile privind bunurile culturale care circulă în afara teritoriului României, râmân sau părăsesc spațiul Uniunii Europene, proiectul redefiniște exportul bunurilor de patrimoniu ca scoaterea în afara teritoriului Uniunii Europene. În schimb, proiectul stabilește utilizarea sintagmei "circulație ilegală" pentru scoaterea bunurilor în afara teritoriului României, dar în interiorul Uniunii Europene.
În urma implmentării directivei, autoritățile din România vor efectua schimburi de informații cu privire la bunurile culturale care au părăsit ilegal teritoriul prin utilizarea Sistemului de informare al pieței interne, denumit "IMI”, în cadrul căruia va fi conceput un modul pentru bunurile culturale.
Totodată, termenul pentru exercitarea acțiunii în restituire este extins la trei ani de la data la care statul membru al cărui teritoriu a fost părăsit în mod ilegal de bunul cultural a luat cunoștință de locul în care se găsește bunul cultural și de identitatea posesorului sau a deținătorului acestuia.
