Iohannis a trimis înapoi Parlamentului proiectul de lege offshore, puternic criticat de companiile din energie și de ambasadorul SUA

Iohannis a trimis înapoi Parlamentului proiectul de lege offshore, puternic criticat de companiile din energie și de ambasadorul SUA
scris 2 aug 2018

Președintele Klaus Iohannis a trimis înapoi Parlamentului, spre reexaminare, proiectul de lege offshore, care reglementează exploatarea gazelor din Marea Neagră și care a fost puternic criticat atât de companiile din energie, cât și de ambasadorul Statelor Unite la București, Hans Klemm.

Reprezentanții principalelor companii concesionare au afirmat că votul parlamentarilor îi îndepărtează de o decizia finală favorabilă de investiție.

Urmărește-ne și pe Google News

La rândul său, ambasadorul Statelor Unite la București, Hans Klemm, a declarat că a îndemnat în mai multe rânduri Guvernul român să fie predictibil în ceea ce privește economia și să fie transparent privind modificările care pot afecta investitorii și a criticat modul în care Parlamentul a adoptat Legea offshore, care reglementează exploatarea gazelor din Marea Neagră, el spunând că au fost încălcate toate principiile transparenței și negocierii și că "este îndoielnic".

Primăria Capitalei dă încă 10 milioane de lei la Catedrala Mântuirii Neamului și 42 de milioane de lei pentru consolidarea monumentelor istorice CITEȘTE ȘI Primăria Capitalei dă încă 10 milioane de lei la Catedrala Mântuirii Neamului și 42 de milioane de lei pentru consolidarea monumentelor istorice

Controversatul proiect de lege offshore introduce impozitul pe veniturile suplimentare realizate din liberalizarea prețurilor, cota de impozitare minimă urmând a fi una de două ori mai mică decât în cazul gazelor extrase onshore, de 30%, aceasta urmând a fi dublată de o cotă de impozitare progresivă pentru prețurile mai mari de 85 lei/MWh, cota marginal superioară ajungând la 50% în cazul unui preț mai mare de 190 lei/MWh.

Această lege a generat controverse și în Coaliția PSD-ALDE, purtătorul de cuvânt al ALDE, deputatul Varujan Vosganian, afirmând că ceea ce și-a dorit ALDE să apară în Legea offshore nu se regăsește și se impune “o intervenție de urgență pe actul normativ”. El a spus că în Coaliție nu a existat dialog pe acest act normativ, că propunerile ALDE au fost avizate negativ de Guvern, iar parlamentarii ALDE au fost puși într-o “situație delicată”.

Pe de altă parte, liderul PSD, Liviu Dragnea, a susținut că legea va ajuta România să nu mai fie dependentă energetic de ruși.

Ulterior, el a anunțat că Guvernul va adopta o ordonanță de urgență pentru "clarificarea" Legii offshore, susținând că ceea ce prevede textul legii nu este foarte bine definit în anexa în care sunt stabilite formulele de calcul și că vrea ca "textul să fie foarte clar și riguros pus în formule", fiind o lege de "importanță uriașă pentru România".

Argumentele președintelui Iohannis pentru trimiterea legii în Parlament

"Exploatarea zăcămintelor de petrol și gaze naturale din perimetrele offshore, situate în zona economică exclusivă din bazinul Mării Negre, are o importanță deosebită pentru România, din perspectiva dezvoltării pieței interne, a contribuției benefice la prosperitatea economiei și a cetățenilor români, dar și prin prisma consolidării securității energetice regionale. În acest sens, la nivel de principiu, este necesar un cadru normativ eficient și durabil, capabil să asigure o distribuție echitabilă a beneficiilor între stat și investitori, care să contribuie la stabilirea unui parteneriat pe termen lung între cele două părți, precum și la consolidarea încrederii în perspectivele economiei naționale.

Pentru aceste motive, considerăm că legea supusă reexaminării se impune a fi reanalizată de Parlament din perspectiva stabilității și predictibilității pe termen lung a cadrului legal aplicabil acestui sector și pentru evitarea potențialelor efecte negative. Totodată, apreciem că prevederile legii supuse reexaminării ar trebui să cuprindă dispoziții clare, lipsite de echivoc și cu perspectivă durabilă, astfel încât să fie asigurat cadrul necesar dezvoltării parteneriatului stat-investitori, în sensul asigurării predictibilității necesare, iar economia românească să beneficieze pe termen lung de pe urma exploatării resurselor naturale din perimetrul Mării Negre.

De asemenea, considerăm că legea trebuie reanalizată și din perspectiva unei potențiale încălcări a principiului neafectării veniturilor bugetare. În acest sens, semnalăm că legea supusă reexaminării prevede că sumele rezultate din redevențe și impozit asupra veniturilor suplimentare offshore se fac venit la Fondul special de finanțare a contractelor de parteneriat public - privat în conformitate cu prevederile art. 13 alin. (3) din Ordonanța de urgență nr. 39/2018 privind parteneriatul public - privat, fără să fie supuse analizei, în prealabil, alocările alternative ale veniturilor bugetare preconizate, în conformitate cu prioritățile de investiții care trebuie să impulsioneze dezvoltarea economică și socială a României.

Având în vedere importanța domeniului reglementat prin legea transmisă la promulgare, precum și faptul că unele dintre dispozițiile acesteia nu au făcut obiectul dezbaterii și adoptării în cadrul primei Camere sesizate, considerăm că Legea privind unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore trebuie adoptată astfel încât să se asigure deplina respectare a principiului constituțional al bicameralismului".

viewscnt
Afla mai multe despre
hans klemm
legea offshore